Academia Română a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o scrisoare deschisă, în legătură cu 'blocajul juridic prelungit' care afectează Complexul balnear istoric Băile Herculane.

'Ne adresăm cu respect celei mai înalte instanțe a justiției române pentru a aduce în atenția dumneavoastră o situație de interes public major, cu implicații istorice, culturale, constituționale și europene: blocajul juridic prelungit care afectează Complexul balnear istoric Băile Herculane. Această scrisoare nu are menirea de a interfera cu actul de judecată, ci de a formula un apel legitim și respectuos către conștiința instituțională a justiției române, în special a celei supreme, ca vârf al puterii judecătorești din țara noastră, în fața riscului grav și ireversibil ce planează asupra unui patrimoniu de valoare inestimabilă pentru România', se arată în documentul semnat de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și de directorul general al Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica.

În scrisoare, intitulată 'Salvarea Băilor Herculane este responsabilitatea noastră colectivă', sunt evidențiate importanța excepțională a ansamblului balnear a cărei 'degradare accelerată' transformă situația acestuia 'într-o problemă care depășește orice interes privat, situându-se ferm în sfera interesului public major', tergiversarea soluționării cauzelor litigioase care 'riscă să golească de conținut finalitatea actului de justiție, transformând dreptul într-o protecție formală, lipsită de efecte reale', ca și obligația statului privind protejarea patrimoniului și necesitatea unei abordări prioritare.

'Într-un asemenea context, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi unul pasiv. În calitatea sa de garant al interpretării unitare a legii și de instanță chemată să ofere repere jurisprudențiale în cauze de interes public major, Înalta Curte de Casație și Justiție are nu doar posibilitatea, ci și responsabilitatea instituțională de a se poziționa, prin mijloacele legale proprii, în fața unei situații care generează prejudicii ireversibile patrimoniului național. Inacțiunea sau lipsa unui semnal jurisprudențial, procedural și instituțional clar riscă nu doar perpetuarea blocajului actual, ci și angajarea răspunderii internaționale a statului român. Fără a solicita o soluție într-un dosar concret, apelul de față vizează asumarea unui rol de orientare și de principiu, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție să reafirme, în mod explicit, că litigiile ce privesc patrimoniul național reclamă o abordare prioritară, proporțională cu gravitatea prejudiciului în joc. O asemenea poziționare nu ar reprezenta o excepție, ci expresia firească a misiunii constituționale a justiției supreme', transmite Academia.

Înstrăinarea în masă a hotelurilor, clădirilor de băi, pavilioanelor administrative istorice a fost anchetată începând cu anul 2010 de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), se amintește în scrisoare.

'Concluzia acestora este că procedurile folosite pentru împrăștierea diferitelor bunuri în toate zările au reprezentat de fapt o operațiune concertată de delapidare, o modalitate de a păcăli creditorii, sărăcind compania de activele care ar fi putut servi drept garanții pentru stingerea datoriilor. În 2022, după o cercetare penală care s-a încheiat în 2016, procurorii i-au trimis in judecată pe cei pe care-i consideră autori ai acestui jaf întreprins printr-o schemă de operare sofisticată. Sentința a fost pronunțată recent, după mai bine de șase ani de la începerea procesului și la 15 ani de la debutul cercetărilor. În acest sens ar trebui înțeles demersul nostru, în vederea unei soluționări legale, dar cu celeritate, astfel încât să se ajungă la un final intr-un interval de timp rezonabil', subliniază semnatarii.

Sub egida Academiei Române și a Bibliotecii acesteia a fost organizată, în octombrie anul trecut, conferința 'Salvați Băile Herculane!'.

'Băile Herculane sunt patrimoniu european. Ele trebuie salvate și ar fi păcat să intervină Uniunea Europeană să ne spună cum să le salvăm. Ar fi o rușine, de aceea cred că trebuie să ne apucăm foarte repede de treabă și Academia Română va face memorii în continuare. (...) Eu voi interveni pe unde pot', declara atunci Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)