Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a pledat, joi, pentru studierea cronologică a literaturii române, susținând că fiecare scriitor 'trebuie plasat în epoca lui'.

'Toți sunt depășiți, că au trăit în altă epocă. Opinia mea este că nu putem sări peste aceste lucruri și nu putem face, să zicem, Optzeciștii la literatură în nu știu ce clasă și, pe urmă, să revin la Cronicari. Deci obligația mea este să fac cronologic, totuși. Problematizarea de care s-au legat cei de după '90 cred că se potrivește foarte bine la facultate. (...) Elevul de liceu trebuie să-l înțeleagă pe Eminescu sau pe Alecsandri în totalitate. Dacă Eminescu zice, de pildă, 'acel rege al poeziei, veșnic, tânăr și fericit', și eu nu l-am făcut pe Alecsandri și îl fac după Eminescu, nu mi se pare firesc. La istorie au fost critici foarte mari, să știți, mai mari decât la literatură. Și m-am înțeles cu domnul ministru (...) să încercăm să refacem diacronia istoriei. Istoria nu o poți întoarce cu susul jos. Eu nu pot să le predau Antichitatea în clasa a XII-a și să încep în clasa a IX-a cu Epoca modernă și contemporană. Așa că nu se poate, că viața nu e așa', a susținut Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei a participat la o dezbatere publică referitoare la proiectul 'Programa de limbă și literatură română pentru clasa a IX-a', aflat în consultare pe site-ul Ministerului Educației, eveniment organizat de Secția de filologie și literatură a Academiei Române, la Clubul Academicienilor.

El a relatat că un elev de liceu i-a spus că Topârceanu și Minulescu 'nu mai trebuie studiați deloc, că sunt depășiți'.

'Cum se poate așa ceva? Iertați-mă. Fiecare trebuie plasat în epoca lui. Dacă Topârceanu a avut succes în epocă, eu, ca profesor, trebuie să-l învăț pe elev de ce. De ce are succes în epoca lui', a adăugat Pop.

Totodată, președintele Academiei a dezvăluit că s-ar fi făcut presiuni indirecte asupra sa în legătură cu susținerea comisiei ministeriale care lucrează la elaborarea programei.

'Vă spun ceva ce trebuie neapărat să știți. S-au făcut presiuni, în ultima vreme, și asupra comisiei și chiar asupra mea, indirecte. Să nu mă bag prea tare, pentru că manualele-s făcute, editurile au un interes foarte clar și să mergem înainte cu ce este și să mai lăsăm pe alții noutățile astea care, de fapt, sunt niște vechituri. Păi, dacă mergem după principii de-astea, că s-a lucrat deja și că e incomod s-o iei de la capăt și poate că este și pecuniar mult mai greu și că e mai comod să lăsăm ce am făcut...', a spus Ioan-Aurel Pop.

La dezbatere a participat și ministrul Educației, Daniel David, care a declarat că a creat contextul pentru ca specialiștii să propună programele.

'Să nu vă imaginați că cineva din minister, care nu e specialist în limbă și literatură, se apucă să scrie programe. Sau vine și îi spune ce autor trebuie pus, cine este canonic, cine nu este canonic. Iar scopul meu a fost să mă asigur că în comisie avem oameni din preuniversitar, oameni din zona universitară, oameni din zona cercetării, ca să fim siguri că avem cele mai avansate, ca să spun așa, și cele mai interesante abordări. Așa am gândit și așa am aprobat comisia. Și singurele indicații pe care le-am dat au fost să încercăm să avem un curriculum mai relevant și să avem grijă ca 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să nu mai fie focalizat pe lecție, ci să fie focalizat pe alte lucruri și anume: dacă n-ai format competențele pe care ți le-ai propus, să le poți forma în acel 25%, să-i înveți pe copii cum să folosească competențele în viață, să consolidezi, ca să nu se uite lucrurile prea ușor, și, pentru cei care vor, să le dezvolți performanța. Acestea au fost lucrurile pe care le-am stabilit', a spus David.

El a dat asigurări că propunerile lansate în spațiul public vor fi luate în considerare la alcătuirea formei finale a programei.

'Așa că mă uit, văd și eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este să se asigure că pune oameni buni în comisie, după aceea specialiștii trebuie să vină cu o programă pe care să și-o asume, ei sunt specialiștii. (...) De asemenea, ne uităm cu atenție la dezbaterile care au loc în spațiul public, astfel încât, după aceste dezbateri, voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, cu sugestii, contează pentru ei, cum răspund celor care au indicat o serie de probleme. (...) Dar lucrurile trebuie făcute. Nu ne mai putem permite să mai amânăm, mai ales că ne uităm și vedem că școala noastră nu funcționează cum ar trebui să funcționeze', a afirmat ministrul.

La eveniment, desfășurat în format hibrid și moderat de academicianul Mircea Martin, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, au luat parte academicieni, universitari, scriitori și critici literari, membrii ai comisiei, care au argumentat pro și contra actului normativ în dezbatere. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)