Bienala de Scenografie București (BSB) pregătește lansarea oficială a ediției din 2026, tema anunțată miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul UNITER, fiind W.O.R.K. (Women. Oppression. Resistance. Knowledge).

Adrian Damian, președintele OISTAT (Organizația Internațională a Scenografilor, Arhitecților de Teatru și Tehnicienilor) și unul dintre organizatorii bienalei, a anunțat că pe 12 ianuarie se vor deschide înscrierile.

'Aceste call-uri se vor deschide pe 12 ianuarie. Vor fi deschise până pe 1 martie, iar pe data de 27 martie, de Ziua Internațională a Teatrului, vom anunța artiștii selectați, talk-urile, conferințele selectate și workshop-urile pe care le-am selectat. Selecțiile vor fi făcute de jurii internaționale pentru că vor fi la rândul lor făcute pe niște secțiuni', a precizat Adrian Damian.

El a explicat că ediția din 2026 a Bienalei de Scenografie București, care va avea loc în perioada 26 iunie - 5 iulie, este construită pe patru piloni principali, ce structurează atât conținutul expozițional, cât și activitățile educaționale, colaborative și reflexive ale bienalei.

Cei patru piloni ai Bienalei sunt:

- Expozițional - reunește expoziția centrală curatoriată de Irina Moscu și secțiunile dedicate profesioniștilor, artiștilor emergenți, universităților internaționale, teatrului pentru copii și ariilor tehnice ale scenografiei;

- Educațional - include workshop-uri, masterclass-uri, întâlniri de tip portfolio review și programe pentru copii, transformând bienala într-un spațiu de învățare și dezvoltare;

- Colaborativ - activează comunitatea prin proiecte participative, programe pentru tineret și evenimente de networking reunite sub BSB Events;

- Reflexiv - propune contexte de dialog și arhivare: BSB Talks, ceremonii Doctor Honoris Causa, publicații și platforme digitale reunite în BSB Hub.

Damian a precizat că locul ales pentru desfășurarea Bienalei de Scenografie București 2026 va fi Uzina Electrică Filaret.

'Despre locația în care vom face Bienala, pentru că suntem într-o discuție în care nu avem un contract semnat, suntem într-o discuție avansată, sunt convins că vom face bienala în acest spațiu - Uzina Electrică Filaret, un spațiu pe care mulți îl visăm, mulți îl dorim, mulți considerăm că este spațiul ideal și un exemplu care ar putea să devină un exemplu fantastic de reconversie urbană și de transformare a unor spații industriale în spații culturale. E o clădire de patrimoniu care are 2.000 de metri pătrați, 120 de metri lungime, 16 metri lățime, 14 metri înălțime, este absolut fabulos, iar pe lângă spațiul principal mai are o serie de anexe, niște spații mai mici care sunt ideale pentru spații de conferințe, pentru spații de workshop-uri sau pentru alte tipuri de activități care necesită un tip de intimitate', a explicat el.

Spațiul are și o curte exterioară de 3.600 de metri pătrați, unde organizatorii intenționează să amplaseze o scenă exterioară.

În cadrul conferinței de presă, ministrul Culturii, Andras Demeter, a afirmat că, deși perioada economică este una dificilă, va face tot ce poate pentru a sprijini organizatorii în desfășurarea Bienalei.

'Este că e de datoria noastră să redescoperim niște elemente din trecut ale căror continuitate este cumva obligația noastră, a celor din prezent, pentru că aceste întâlniri ale acestei componente vitale din zona teatrului și a artelor spectacolului. (...) Traversăm o perioadă financiară, economică vorbind, mai dificilă. Nu o să ne fie ușor, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm și cred că scopul acestei întâlniri de astăzi, primordial, este acela de a anunța, practic, niște termene, niște deadline-uri tocmai ca să poată avea loc ediția viitoare în condiții de siguranță în mijlocul nesiguranței pe care o traversăm. Deci, eu cred că această idee, în acest moment, este o mică busolă care ne ajută să fixăm un punct. Da, nu știm cum va arăta legea bugetului la anul, nu știm care vor fi constrângerile. (...) Vă felicit pentru inițiativă și vă spun că puteți conta pe mine, în sensul în care voi încerca să nu fiu o frână, să nu stric apele. Dar deja e un lucru bun că voi încerca să nu fiu o frână', a spus ministrul Culturii.

Potrivit organizatorilor, tema ediției de anul viitor 'deschide un spațiu de reflecție asupra modului în care artele spectacolului și scenografia participă la discursul global despre egalitate, vizibilitate, memorie culturală și dinamica puterii. Vor fi prezentate reperele conceptuale ale temei, motivațiile curatoriale și relevanța acesteia în contextul societății contemporane, al designului de scenă și al cercetării vizuale'.

Directorul artistic al Bienalei, Irina Moscu, a subliniat că 'W.O.R.K. nu este doar o temă, ci un apel colectiv'.

'Este o declarație că scena devine un spațiu deschis tuturor vocilor și perspectivelor care au fost prea mult timp invizibile. Bienala 2026 propune scenografia ca act de rezistență și de reconfigurare a relațiilor de putere. Nu este doar o privire retrospectivă, ci o invitație de a construi împreună un viitor cultural în care echitatea, creativitatea și solidaritatea devin normă, nu excepție. Această structură transformă acronimul W.O.R.K. într-o hartă curatorială, iar expoziția într-un parcurs clar: de la vizibilizare, la conștientizarea opresiunii, la acte de rezistență și, în final, la producerea de cunoaștere pentru generațiile următoare', a afirmat Irina Moscu.

Președintele UNITER, scenograful Dragoș Buhagiar, a apreciat că tema ediției este una interesantă, subliniind rolul artei ca formă de rezistență.

'Tema lansată de voi mi se pare interesantă. (...) Ce propun eu este să fim atenți la conținut, să nu ne îndepărtăm de teatru. Eu am tot timpul vina asta: nu-mi vine să expun pentru că mi se pare că trădez ceva. (...) Eu nu sunt eurosceptic, sunt scenosceptic, în sensul în care cred cu tărie că trebuie să găsești o formulă. (...) Arta este, pe de o parte, o formă de rezistență; pe de altă parte, trebuie să ne întoarcem la primele teme - cred că începutul, provocat de Liviu Ciulei, avea o cu totul altă dimensiune. Cu siguranță, ceea ce facem împreună și înțelegem că se va întâmpla se înscrie în acest sens. Meseria noastră este strâns legată de oraș și de comunitate', a afirmat Dragoș Buhagiar. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)