Primul volum al trilogiei 'Encyclopaedia Bannatica', semnat de medicul timișorean Adrian Bădescu, a fost lansat în a doua parte a săptămânii trecute, această primă parte cuprinzând istoria mileniului de la voievodul Glad, care stăpânea teritoriul de azi al Banatului în prima jumătate a secolului X, până la anul 1867, când provincia a devenit parte a regatului Ungariei, în cadrul monarhiei dualiste hasburgice.

Cele zece secole de istorie, inovație, spiritualitate și identitate culturală a regiunii se concentrează în jurul a 110 personalități bănățene, portretizate în acest prim volum al trilogiei, ale cărei următoare două volume, aflate în pregătire, vor ajunge cu tematica până în zilele noastre.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Otilia Hedeșan, profesor de Civilizație românească la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) și coordonatoare a Centrului de studii RHeA (Research Center for Heritage and Cultural Anthropology), a declarat, pentru AGERPRES, că deși avem enciclopedii ale României, ale personalităților din diverse domenii sau chiar dicționare ale literaturii din Banat, a lipsit până acum o astfel de enciclopedie a provinciei.

'Cred că una dintre cele mai importante contribuții ale acestei enciclopedii este întrețeserea atâtor tipuri separate de enciclopedii, dar și o discuție despre ce poate însemna să fii bănățean. (...). Cred că sunt prea puțin cunoscute majoritatea personalităților Banatului. În cazul unora dintre personalități, există o recunoaștere oficială, dar care nu este dublată de o cunoaștere a importanței, a activității persoanei respective. Dacă eu caut pe Google Victor Vlad Delamarina, o să-mi apară o stradă sau o localitate cu acest nume, școli sau concursuri care poartă acest nume, dar nimic mai mult despre viața lui, care sunt contribuțiile sale la istoria noastră culturală. Avem în Timișoara licee care se numesc Loga, Lenau, Bartok, Dositei Obradovici - vorbim despre personalități care au dat direcție, în timpurile lor, care au marcat pași culturali extrem de importanți înainte. Dar câte lucruri am putea spune despre fiecare dintre aceștia? Ce aduce nou această enciclopedie identității Banatului? În primul rând, ideea de deschideri multiple. Este o carte în care sunt puși împreună scriitori de limbi diferite, artiști, oameni de știință, ingineri, militari, persoane care au fost implicate în activitatea politică dintr-o perioadă sau alta. Această multilateralitate este una dintre contribuțiile proiectului', a explicat, pentru AGERPRES, Otilia Hedeșan.

Cu toate că a muncit mai bine de șapte ani la elaborarea lucrării, cu cercetări în diverse instituții, biblioteci și arhive din fostul Banat istoric și nu numai, autorul primei părți a enciclopediei, medicul Adrian Bădescu, spune că avea această istorie 'în subconștient', pornind de la poveștile transmise de bunicii și străbunicii săi.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

'Toate aceste personalități au avut un rol și au pus o amprentă asupra Banatului; de la compozitori, precum un Iosif Ivanovici, cu 'Valurile Dunării' sau Ion Vidu, în zona spirituală, avem trei sfinți ale căror nume sunt legate de Banat, precum Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Sfântul Teodor (sârb) și catolicul Gerard de Cenad, care au contribuit la creștinarea Banatului și la educarea copiilor, pentru că au făcut și școli. Sunt episcopi, precum Lonovici, care au deschis primele facultăți de pe teritoriul României de astăzi. Dr. Dumitru Bagdasar a efectuat primele intervenții neurochirurgicale, în condiții improvizate, precare, în Spitalul din Jimbolia (1929-1931), vorbim despre Andrei Mocioni și Vicențiu Babeș, fondatori ai Academiei Române, Nicolaus Lenau, revendicat nu doar de români, ci și de Austria în mod special, fiind considerat cel mai mare poet romantic austriac. Doamnele sunt mai puțin prezente în acest prim volum, dar vin puternic în volumul II (1867 - 1919)', a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Bădescu.

Ilustrația volumului a fost asigurată de artistul vizual Sorin Bijan, care a creat, în cărbune, cele 110 portrete, unele, inexistente, după descrieri din cărți cu povești, stampe, timbre.

Pentru el, acceptarea proiectului a fost ca o călătorie spirituală, aproape inițiatică.

Cel mai dificil a fost primul personaj, Glad, pentru că au lipsit cu desăvârșire imagini originale sau monede bătute cu chipul său.

'A fost ca un urcuș spre Everest și se pare că am ajuns, dacă cele 325 de personalități (câte cuprinde întreaga trilogie, n.r.) au fost desenate în doi ani. A fost o mare provocare, mai ales în cazul figurilor din primele secole. M-am folosit de experiența mea de portretist, au fost momente în care a trebuit să-mi folosesc intuiția, imaginația, chiar să improvizez. Nu a fost ușor, dar am stat de vorbă cu fiecare dintre personalități - ca și cum ar fi trecut, pe rând, în cei doi ani, pe un scaun imaginar, înaintea mea (...) Cel mai greu de convins să-mi dezvăluie chipul a fost chiar primul, Glad, pentru că imaginile au lipsit. Era un desen imaginat de cineva pentru o copertă istorică și recunosc că a fost cel mai dificil. A trebuit să îl fac în mai multe reprize și abia din a treia încercare am reușit să conturez un Glad care mie îmi pare că se potrivește cu ce știm despre Glad și perioada aceea', a detaliat Sorin Bijan.

'Encyclopaedia Bannatica' constituie nu doar un instrument de cercetare, ci și un act de recuperare a memoriei colective, o restituire necesară a moștenirii spirituale și culturale a Banatului, potrivit lui Adrian Bădescu. AGERPRES / (A - redactor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)