Cea mai mare crimă pe care un sistem o poate face este aceea de a ucide vocațiile, a afirmat, duminică, la Târgul de Carte Gaudeamus, filologul Ștefan Colceriu, cercetător științific la Institutul de Lingvistică 'Iorgu Iordan și Al. Rosetti'.

Ștefan Colceriu a participat, duminică, alături de filosoful Gabriel Liiceanu și de filologul și teologul Francisca Băltăceanu, la lansarea de către Editura Humanitas, la Gaudeamus, a volumului I al cărții 'Kairos. Manual de greacă veche', lucrare coordonată de Andreas Weileder și Markus Heber, apărută în traducerea și adaptarea cercetătorului.

'Din punctul meu de vedere, nu există o crimă mai mare pe care o poate face un sistem decât aceea de a ucide vocațiile, de a-i nivela pe toți și de a nu pune la dispoziția fiecăruia dintre noi șansa vieții, șansa de a răspunde chemării noastre interioare. Am tradus acest volum gândindu-mă la cei care, așa cum spunea Petru Creția, sunt neștiuți. Oamenii mici dintre noi, copiii, care, altfel, în absența unui asemenea manual, nu ar ști niciodată și nu ar putea intra niciodată în acea lume de care v-au vorbit doamna Băltăceanu și domnul profesor Liiceanu. Este un univers nemaipomenit', a spus Colceriu.

E de datoria noastră, a fiecăruia, a subliniat Ștefan Colceriu, profesori fiind, să nu-i lăsăm pe copii să nu afle lucruri fundamentale pentru existența lor.

El a evocat memoria lui Vlad Bănățeanu, 'unul dintre cei mai mari savanți din România', care, după ce s-a specializat în Franța, Marea Britanie și în Irlanda, a revenit în România, unde a 'deschis altor oameni vocația și, pur și simplu, le-a arătat altor oameni ce înseamnă de fapt să ai acces la luminile respective'.

'Așa se explică de ce generația profesorilor mei a fost o generație atât de minunată, au fost mari profesori. (...) Pe unii dintre ei i-am prins și eu. Deci, este absolut fundamental, după părerea mea, ca această tradiție să meargă mai departe', a subliniat cercetătorul.

Ștefan Colceriu a arătat că acest 'manual vorbește despre o tradiție de 700 de ani'.

'Și asta pentru că manualele nu sunt altceva decât o expresie a unei tradiții consolidate. În Germania se practică limba greacă în gimnaziile umaniste de 700 de ani. Aceasta este forma unei tradiții culturale. Și m-am gândit că este foarte important să aducem ideea despre o tradiție culturală și în spațiul nostru cultural. Și cel mai simplu lucru ca să faci treaba asta e pur și simplu să te chinuiești puțin să traduci așa ceva și să adaptezi în măsură mică, foarte mică, în care e nevoie de direcțiile de gramatică din nemțește în românește', a explicat filologul.

Colceriu a mai spus că manualul are 'o structură super-cristalină', constituindu-se într-o 'călătorie prin tradiția culturală a Greciei'.

'Este un manual foarte decantat, eu am avut experiența multor manuale de greacă, acesta este cel mai bun, pentru că o să vedeți că nimic nu se pierde pe drumul pe care îl faci cu acest manual. (...) O să observați că tot manual acesta este alcătuit din lecții care au trei pagini: o pagină de text cu exerciții și două pagini foarte rarefiate față de ce poate să fie 'oribila' gramatică greacă, absolut minunat concepute. Este o călătorie la propriu prin tradiția culturală a Greciei și, în același timp, fără multe cuvinte, așa cum suntem obișnuiți din idioatele manuale românești de latină, cu multe cuvinte despre diverse lucruri neesențiale. Totul este transmis aici prin grecește pentru cei care învață', a arătat Colceriu.

***
Editura Humanitas a lansat, duminică, la Gaudeamus, volumul I al cărții 'Kairos. Manual de greacă veche', lucrare coordonată de Andreas Weileder și Markus Heber, apărută în traducerea și adaptarea lui Ștefan Colceriu.

Potrivit Editurii Humnaitas, ½Kairos' ne dovedește că greaca veche se poate învăța ca orice limbă modernă, iar după parcurgerea acestui manual, vom avea acces la orice text al elenismului antic.

Cele 95 de lecții - 50 în primul volum, 45 în cel de-al doilea - au, spre deosebire de orice alt manual de greacă, avantajul că: se adresează unui public de vârste foarte variate, începând cu elevii de gimnaziu și de liceu; sunt dozate egal de la început la sfârșit, respectând principiul celor trei pagini: una de text și de exerciții, două, aerisite, de vocabular și gramatică; au o concepție unitară: textele nu sunt trunchiate, ci prezintă integral câte un mit, o anecdotă, o idee filozofică, exemplifică noțiunile de gramatică noi, le recapitulează constant pe cele anterioare și introduc cuvintele treptat după o savantă cunoaștere a frecvenței celor mai relevante din literatura greacă.

***
Ștefan Colceriu este doctor în filologie clasică (greacă veche și latină). A beneficiat de studii la universitățile din Leuven (2005), Fribourg (2006-2007), Leiden (2009) și Zurich (2011), fiind bursier al Confederației Elvețiene și al Colegiului 'Noua Europă'.

Este cercetător științific la Institutul de Lingvistică 'Iorgu Iordan și Al. Rosetti' și co-fondator al Masteratului de Studii Religioase - Texte și Tradiții din cadrul Universității din București, unde predă cursuri de istoria ideilor religioase, religie comparată și limbă greacă veche.

Din 2013 a inițiat la Colegiul 'Noua Europă' două focus-grupuri pentru studierea și cercetarea limbilor Bibliei (ebraică și coptă). A făcut parte din echipa de traducere și adnotare a Septuagintei (Vechiul Testament în greacă) și lucrează la Dicționarul etimologic al limbii române.

Domeniile sale de interes sunt filologia clasică și biblică (greacă, latină, ebraică și coptă), religiile mediteraneene antice și cele din Orientul Apropiat și, mai cu seamă, poezia eternă. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Preda)