Editura Institutului Cultural Român a lansat, duminică, la standul său din cadrul Târgului Gaudeamus, lucrarea, în două volume, ''Chișinău. Cel de-al doilea oraș al României întregite (1918 - 1940)'', semnată de Lidia Prisac și Ion Xenofontov.

Potrivit istoricului Cosmin Budeancă, lucrarea este ''impresionantă'', atât prin conținut, cât și prin munca din spatele realizării ei.

''Din păcate, în România se cunoaște puțin despre ceea ce a reprezentat Chișinăul în perioada interbelică, dar și după aceea și cred că e un proiect necesar. Mai ales, acum, după '90, am observat că suntem cu toții, cei din țară, sau mulți dintre noi curioși să vizităm Barcelona, Londra, Parisul, țările europene, dar cred că foarte mulți dintre cei care au vizitat vestul Europei nu au vizitat Chișinăul. E o carte bună care să-ți deschidă apetitul pentru a vizita Chișinăul'', a declarat istoricul Cosmin Budeancă, pentru AGERPRES.

Cosmin Budeancă a precizat că lucrarea reunește cam tot ce se poate cunoaște despre Chișinăul perioadei interbelice.

''De la politică, la economie, la diversitate, la faună, la floră, la viață cotidiană, până la ce fabrici, până la ce cârciumi sau birturi erau în Chișinău, toate pot fi găsite în paginile cărții. E o lucrare enciclopedică. De altfel, Ion Xenofontov este cunoscut pentru abordările lui enciclopedice. Practic, nu m-am gândit la un subiect care m-ar fi interesat despre Chișinăul interbelic pe care să nu îl regăsesc în cele două volume'', a adăugat istoricul.

Ion Xenofontov a mărturisit că lucrarea reprezintă rodul unei munci ''titanice'', realizate pe parcursul a șase ani în arhivele românești și din Republica Moldova.

''Presa timpului, memorialistica, jurnalele - toate au constituit pilonii de bază pentru a reconstitui un segment de istorie puțin cercetat și puțin cunoscut în spațiul românesc și asta cu atât mai mult cu cât în perioada socialistă, noi, cei din Republica Moldova, știam că perioada interbelică a fost una sumbră, dominată de către 'România burghezo-moșierească'. Se ștergea acest segment temporal din memoria colectivă sau se prezenta în culori negre. Or, noi, prin cele 28 de capitole ale lucrării am reevaluat faptele și evenimentele istorice'', a evidențiat Xenofontov.

Conform Lidiei Prisac, prin această carte, s-a reușit ''scoaterea din anonimat'' a unor importante documente de arhivă din România și Republica Moldova.

''Am încercat să cuprindem, practic, tot. Ne-am axat pe diverse subiecte, inclusiv modă, habitatul și viața cotidiană, dar am abordat și subiecte 'grele' cum a fost subiectul refugiaților, aceasta întrucât, după Primul Război Mondial, în România Întregită și-au găsit refugiul diferite grupuri de refugiați precum evrei, ucraineni, ruși, armeni, care, evident, cu toții au încercat să se salveze în această parte a României'', a explicat cercetătoarea. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute / Facebook.com