Cercetările arheologice desfășurate pe platoul Dumbravă din comuna Bârsești, una dintre cele mai importante necropole funerare din epoca Bronzului și a Fierului din zona subcarpatică a Moldovei, au scos recent la iveală practici funerare necunoscute până acum în cultura Monteoru, respectiv alternanța între incinerație și înhumație, depuneri simbolice și ofrande umane.

Potrivit profesorului și arheologului Emilian Teleagă, cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie 'Vasile Pârvan' din București, care efectuează săpături în zonă, în ultimul tumul investigat în această toamnă a fost identificată 'o combinație de ritualuri care nu apare în altă parte în cultura Monteoru', caracterizată în mod obișnuit prin necropole plane cu înhumație și un procent redus de incinerație.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

'La ultimul tumul, deosebit este faptul că am găsit morminte tumulare care până acum nu erau cunoscute în cultura Monteoru. Avem de-a face aici, în mod surprinzător, cu un ritual care nu mai este întâlnit în altă parte în cultura Monteoru. Cultura Monteoru este caracterizată prin necropole de înhumație, cu număr redus de schelete de incinerație. Aici, pe platoul Dumbravă, s-au găsit în principal incinerație sau depuneri cenotafe, fără oase, depunere simbolică a unor obiecte, ca și cum ar fi un mormânt. Probabil că mortul se ducea în altă parte. Aici, noi am găsit acel grup de patru tumuli pe care l-am săpat în 2016 - 2017, cu morminte de incinerație, și acest ultim tumul unde alternează incinerația și înhumația. Un pic mai încolo am găsit trei morminte de incinerație, pe care încă nu le-am săpat. Suntem abia la primul nivel și urmează să le săpăm. Dar știm deja că avem de-a face cu un ritual deosebit față de ceea ce se știe despre cultura Monteoru, prin acești tumuli și ritualul de incinerație. Tumulul pe care îl săpăm acum se întinde pe o suprafață de circa 15 metri pe axa Vest - Est și circa 10 metri pe Nord - Sud', a declarat, pentru AGERPRES, Emilian Teleagă.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

Noile descoperiri includ depuneri de tip cenotaf (fără resturi umane), o cistă cu două schelete, unul incinerat la temperatură joasă și unul foarte bine păstrat, cu două vase de ofrandă, precum și fragmente umane cu rol de ofrandă, între care o tibie de copil și piciorul stâng al unui adult.

Arheologul a remarcat și alte particularități constructive rare: tumulul este delimitat de un inel de piatră alcătuit din blocuri masive, peste care a fost depus un strat de argilă, iar două ciste sunt amplasate într-un arc de bolovani, posibil parte a unui cult ulterior ridicării tumulului.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

'Ceea ce este important la acest ultim tumul este construcția acestuia. Știm că nu este arhitectură funerară, dar este o construcție funerară, cu un inel de piatră din pietre masive, în jurul căruia s-a depus un strat de argilă. Iar pietrele sunt așezate relativ ordonat. Într-o cistă, o cutie de piatră construită din plăci aduse special dintr-o peșteră din preajmă, am găsit câteva vase de ofrandă și câteva ofrande umane, anume o tibie de copil de 10,5 centimetri lungime, deci un copil mic, de câțiva ani și, de asemenea, într-o altă cistă, piciorul stâng al unui om depus ca ofrandă. Piciorul stâng și un vas. După celelalte vase găsite în tumul, sunt din faza târzie a culturii Monteoru, cea mai târzie fază. Vom face și datări, dar, din ceea ce știm de la celelalte datări, la asta ar duce cu gândul. Aceste ciste se află într-un arc de cerc de bolovani, care mărginește tumulul propriu-zis, probabil a fost un cult ulterior construcției tumulului', a explicat Emilian Teleagă.

Metropola de la Bârsești era cunoscută deja din anii '50, datorită descoperirilor lui Sebastian Morintz, care a identificat aici o necropolă hallstattiană tumulară.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

'Noi am reluat cercetările începând cu anul 2014 și am descoperit, în total, nouă tumuli, dintre care patru din epoca hallstattiană târzie. Surpriza a fost identificarea unui grup de patru tumuli din epoca bronzului, aparținând culturii Monteoru, iar acesta, al cincilea, descoperit acum, aparține aceleiași perioade, unei faze târzii. Avem datări cu carbon 14, iar fazele culturii Monteoru identificate aici sunt cuprinse între anii 2000 și 1350 î.Hr. Noile cercetări au arătat că necropola nu se întinde doar în partea estică a platoului, ci și mult spre vest. Practic, întreg platoul Dumbravă este acoperit de tumuli, răsfirați este drept, nu concentrați ca în partea estică, dar prezenți pe toată suprafața. În zona vestică am cercetat încă doi tumuli: unul hallstattian târziu, săpat în 2022, iar acesta din urmă aparține culturii Monteoru', spune Teleagă.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

Săpăturile la acest ultim tumul al început în luna august și vor continua până la descărcarea sitului arheologic. Ulterior, toate obiectele descoperite, după procedurile de restaurare și prelucrarea științifică, respectiv publicarea datelor, vor ajunge la Muzeul Vrancei.

Sursa foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES FOTO

Platoul Dumbravă este mărginit de ape pe toate laturile, ape care se întâlnesc mai apoi în vale. Satele din zonă sunt dispuse în jurul platoului ca o coroană, ceea ce ar putea indica faptul că acesta era un loc în care populația preistorică își onora morții. Platoul se întinde pe o lungime de 10-15 kilometri și o lățime cuprinsă între 700 de metri și 2 kilometri, între localitățile Alghean și Valea Putnei. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)