Sociologul Virgiliu Constantinescu și-a lansat joi, la Gaudeamus, cea de-a doua ediție a 'Tratatului de Sociologie a Comunităților Rurale', apărută la Editura Fundației 'România de mâine', prilej cu care și-a exprimat dezamăgirea că satul rămâne, pe undeva, parcă, în derizoriu, deși nu este reziduu al trecutului, ci o parte vie prezentului.

'Este o întrebare pe care mulți mi-au pus-o și care mi-a făcut acum un set-up: de ce sociologia rurală, mai ales în condițiile în care toată lumea merge către oraș și satul rămâne, pe undeva, parcă, în derizoriu? 'Tratatul de Sociologie Rurală' nu este o lucrare începută într-un birou liniștit, ci, dimpotrivă, este o lucrare crescută cu pașii mei prin sate, prin gospodării, prin câmpuri, poate și de povești, dar și de necazuri. Și în aceste câmpuri de necazuri, i-am introdus și pe studenții care m-au însoțit. Și țin să spun că au fost studenți care m-au urmat cu fidelitate, de multe ori, în zone dificile. (...) Răspunsul meu a fost același: pentru că în sat, de fapt, am găsit demnitatea. Blaga spune că satul reprezintă veșnicia. Păstrând distanțele și respectul care se cuvine, aceasta, cu atât mai mult cu cât - eram elev la Sibiu - l-am văzut pe Lucian Blaga în Parcul Arinilor, mergând... parcă o statuie care se deplasa, eu am găsit în sat și în mediul rural acest fenomen pe care îl numesc demnitatea. Și, într-adevăr, acolo este demnitatea', a spus profesorul Virgiliu Constantinescu.

Sociologul, acum nonagenar, a subliniat că spațiul rural reprezintă o parte vie a prezentului, capabilă a se 'renova' de la sine.

'Am pornit de la convingerea simplă: spațiul rural nu este reziduu al trecutului, ci o parte a prezentului. Este locul în care tradiția, modernitatea și inovația s-au întâlnit de multe ori în consens, în armonie, dar și în tensiuni și contradicții. Și a fost spațiul în care contradicțiile și-au găsit locul lor cel mai evident. În cele peste nouă decenii ale mele am văzut satul transformându-se, pierzând, câștigând și, bineînțeles, renovându-se de la sine. Prin acel proces pe care eu l-am numit teoria acțiunilor regenerative a sistemelor prin ele însele. Și această idee am dezvoltat-o în această nouă teorie a sistemelor', a arătat profesorul.

Virgiliu Constantinescu a mărturisit că lucrarea, două volume însumând 760 de pagini, 'este rezultatul multor ani de observație, de cercetare de teren, de dialog cu oamenii, cu comunitățile', dar, mai ales 'o lucrare trăită'.

'Dar tratatul este și reflexia asupra modului în care satul românesc și în sens larg lumea rurală europeană își negociază viitorul. Și lucrul acesta este deosebit de actual. Nu este doar o lucrare academică. Este o încercare de a oferi repere, explicații și instrumente pentru dezvoltare. Acest tratat este o trăire. Nu este luat de undeva din biblioteci, deși am frecventat biblioteci, am frecventat personalități, dar este o lucrare trăită, e viața mea acolo. Și acesta cred că ar putea să fie un îndemn pentru oricare alt sociolog: să nu îl descurajeze dificultățile. Aș dori să continuați această activitate și cu ei trebuie un deget de ajutor, îi dau mâna toată. De aceea, pentru că sunteți la zonele acestea de proiecție, de începuturi, nu vă lăsați ademeniți de lucruri facile. Căutați lucrurile dificile. Ion Ionescu de la Brad spunea că, întotdeauna, munca depășește, de fapt, greutățile. Și avea dreptate. Vă mulțumesc că ați venit și sper ca să ne mai întâlnim, dacă timpul va avea răbdare, și la Tratatul de sociologia orașului, la care lucrez acum', a transmis profesorul Virgiliu Constantinescu.

La lansare, moderată de directorul Editurii Fundației 'România de mâine', Dragoș Ciocăzan, conf. univ. dr. Corina Pantelimon, de la Universitatea 'Spiru Haret' din București, a afirmat că profesorul Virgiliu Constantinescu 'preia, în spiritul gustian, toată responsabilitatea de a integra sociologia comunităților rurale în cadrul național și chiar transnațional de explicare a realității sociale'.

'Și o face cu, într-adevăr, mare scrupulozitate, adunând o bibliografie impresionantă și din punctul de vedere la reprezentativității ei cronologice, dar și spațiale, de la autori români, plecând către estul Europei, către occidentul Europei, traversând oceanul, de la clasici până la contemporani, pe care o completează cu cele mai interesante date, și anume, cele provenite din cercetările pe care le-a făcut personal, direct, cu echipe studențești, din nou, în tradiție gustiană. Numai că domnul profesor, spre deosebire, să spunem, de savanții care au marcat în străinătate domeniul sociologiei rurale, vine și cerne toate datele de cercetare, documentate sau aflate prin cercetarea de teren, prin perspectiva de fiu al satului. Pentru că nu este doar sociolog, nu este doar cercetător, nu este doar om de știință, savant, să spunem, ci este și un fiu al satului, atașat de ceea ce cercetează', a subliniat Corina Pantelimon.

Profesorul Aurelian Virgil Băluță, conferențiar la Universitatea 'Spiru Haret', a remarcat că Virgiliu Constantinescu 'a reușit să integreze în sociologie un set de cunoștințe interdisciplinare'.

'Acest tratat nu este numai sociologie. Inserează elemente importante din economie, cu mai multe zone, dezvoltare durabilă, teoria creșterii economice, teoria economică generală, elemente de management pe care le regăsim în paginile lucrării. De asemenea, din zona statisticii, un sistem foarte interesant, foarte bun de filtrare calitativă a informației, pune tot timpul date corelate și cu care argumentează concluziile domniei sale. Mai menționez o abordare mai bună decât am găsit în multe locuri din punctul de vedere al perspectivelor istorice ale acestei comunității rurale din România', a spus Băluță.

La standul Editurii Fundației 'România de mâine' este prezentată și traducerea în limba franceză a 'Tratatului de Sociologie a Comunităților Rurale'.

***
Virgiliu Constantinescu a urmat Școala primară din satul Teiu, comuna Galicea, județul Vâlcea, și a continuat timp de opt ani la Școala Normală 'Andrei Șaguna' din Sibiu, urmând apoi cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București.

Între anii 1960 și 1962, a fost asistent de logică și istoria filosofiei la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași, revenind apoi la Universitatea din București.

După 1990 a fost decan și șef de catedră la Facultatea de Sociologie a Universității 'Spiru Haret' din București. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)