O statuie ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, realizată din bronz, cu o înălțime de circa cinci metri, a fost inaugurată, miercuri, la Zalău, în cadrul unei festivități la care au fost prezente oficialități locale și județene, alături de sute de cetățeni ai municipiului.

Evenimentul a debutat la Cinematograful Scala, în fața căruia este amplasată statuia, printr-o prezentare a personalității lui Mihai Viteazul, realizată de directorul Arhivelor Naționale Sălaj, Dănuț Pop și luări de cuvânt ale inițiatorului proiectului, deputatul Ionel Ciunt, fost primar al Zalăului, Florin Florian, actualul primar al Zalăului, și a episcopului Sălajului, Benedict.

'Unirea pentru moment a celor trei țări sub acea stăpânire românească a făcut începutul, a făcut un precedent. (...) Indiferent dacă a fost sau nu conștientă național, fapta lui Mihai a dat un puternic imbold conștiinței de neam. Faima lui, vitejia lui, succesele sale au întărit poporul român în conștiința puterii sale. Unirea celor trei țări sub stăpânire românească se arăta de acum posibilă. Gândul acesta își va face tot mai mult loc în conștiința românească, ca până la urmă Mihai și fapta sa să devină simbolul activ al unității naționale', a precizat Dănuț Pop,

În același context, episcopul Sălajului a precizat că Mihai Viteazul este, mai ales în actuala situație națională și europeană, un îndemn la unitate.

'Această reîntoarcere, pentru noi, sub forma unei statui ecvestre, a lui Mihai Viteazul în Zalăul nostru este un mare plus pentru noi, (...) pentru că el devine, și aș vrea să cred lucrul acesta, devine un manual de istorie în aer liber. Pentru cei care vor trece și își vor aduce aminte că atunci când vedem pe Mihai Viteazul vorbim despre demnitate, despre claritate morală și, bineînțeles, despre capacitatea de a aduna, de a aduce împreună, indiferent că vorbim de persoane, indivizi sau instituții', a punctat Benedict.

Primarul Zalăului, Florin Florian, a menționat, la rândul său, că este vorba de o statuie ecvestră realizată într-o manieră artistică și arhitecturală deosebită.

'Mihai Viteazul nu este doar un nume în manualele de istorie. E un reper de curaj și o viziune. Nicolae Iorga îi definea figura care a aprins pentru întâia oară flacăra unității românești. Prin tot ce ne-a lăsat, Mihai Viteazul oferă tinerilor, în primul rând, modele la care să se raporteze și ne amintește nouă tuturor că valorile autentice nu se pierd, ci se transmit din generație în generație', a punctat Florin Florian.

Deputatul Ionel Ciunt a reamintit că a fost cel care a propus acest proiect, în urmă cu cinci ani, când era primar al Zalăului, pentru ca municipiul să aibă un simbol care să dăinuie peste timp.

'Am început acest proiect în urmă cu ceva vreme când am avut onoarea de a fi primarul Zalăului. Cu gândul și cu credința că orașul nostru are nevoie de un simbol puternic care să dăinuie peste veacuri. De un simbol care să ne amintească și nouă celor de azi și generațiilor viitoare că libertatea, unitatea și credința noastră creștină sunt valori pentru care s-a luptat, sunt valori pentru care s-a murit. Mihai Viteazul nu este un voievod oarecare. Este un model de înțelepciune și curaj care a pus pentru prima dată în sufletul și inima românilor ideea de unitate națională', a afirmat Ionel Ciunt.

Evenimentul a continuat la statuia lui Mihai Viteazul, unde fostul și actualul primar au dezvelit placa pe care apare înscris numele domnitorului și anii între care a trăit (1558-1601), iar mai apoi, episcopul Benedict, alături de un sobor de preoți, au sfințit monumentul.

Statuia a fost amplasată pe axa care unește Dealul Guruslăului, locul unde Mihai Viteazul a înregistrat ultima sa victorie (în 1601), și Câmpia de la Turda, unde a fost asasinat.

Semnificația amplasamentului este detaliată pe o placă de bronz, montată pe sol lângă statuie, pe care se poate citi: 1558 - Mihai Viteazul - pe această direcție se află drumul voievodului de la ultima bătălie de la Guruslău, spre moarte pe câmpia de la Turda - 1601.

Festivitatea de miercuri a inclus și momente artistice susținute de Ansamblul Folcloric pentru Copii și Tineret Columna a Casei Municipale de Cultură Zalău, alături de un recital de cântece patriotice interpretate de artiști locali precum Vasile Coca, Rodica Pop Seling, Andreea Vălean Indrecan, Alexandra Chira și Claudiu Costinaș. AGERPRES/(AS - redactor: Sebastian Olaru, editor: Dana Lepădatu, editor online: Irina Giurgiu)