Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a afirmat, miercuri, că preocuparea instituției pe care o conduce o reprezintă 'coagularea' unor puncte de vedere pentru elaborarea unui 'statut' al Culturii.

'Încercăm să coagulăm puncte de vedere corecte, pentru a formula un statut pentru Cultură, care este greșit încadrat în serviciile publice guvernate de administrația publică. Cultura este, peste tot în lume, un domeniu cu puternică influență socială, cu puternică influență educativă, cu puternic aport creativ. Creativitatea naște valoare și pe care toate statele o folosesc corespunzător, activând toate palierele culturii. Numai noi, în România, ne uităm la patru categorii de instituții când zicem cultură. Nu luăm în calcul audio-vizualul, nu luăm în calcul arhivele, nu luăm în calcul patrimoniul imaterial. Sunt în continuare în subordine la Ministerul Economiei toate meșteșugurile și toate modalitățile de a crea lucruri. Artele vizuale n-au niciun fel de reglementare. Este strigător la cer. Avem artiști extraordinari și n-avem niciun fel de modalitate de a-i pune în valoare, pentru că nu avem definițiile corecte', a declarat Croitoru pentru AGERPRES.

Carmen Croitoru a participat, miercuri, la Conferința Națională a Managerilor Culturali, organizată de INCFC sub egida Ministerului Culturii, desfășurată la Teatrul Național.

Pe de altă parte, a argumentat directorul INCFC, statisticile noastre sunt catastrofale pentru că avem definiții legale proaste și niciun institut de statistică din lume nu adună date dacă nu știe ce.

'Când îi spui instituția, titulatura, trebuie să dai o definiție. Nu trebuie să spui cum e organizată și câți oameni trebuie să plătească. Trebuie să-i spui ce e activitatea respectivă. Ei bine, noi avem niște raportări statistice care ne situează pe ultimele locuri, pentru că definițiile sunt neclare, pentru că nu luăm în calcul toate sectoarele culturale și creative și ne uităm la câteva feluri de instituții și ne tăvălim că costă mult. Le-am luat pe cele care nu-și pot acoperi costurile de producție. Dacă se face o complementaritate între zona culturii private, din care fac mulți parte, și cele foarte puține, câte au mai rămas instituțiile publice, o să avem o imagine mult mai bună. Asta deoarece cultura publică are infrastructură de pus la bătaie, are specialiști care pot lucra și cultura privată are idei și posibilitatea de a se mișca. Nu trebuie decât să le ajutăm să facă împreună parteneriatul ăsta. Și să ne uităm la toată cultura pe orizontală, nu așa cum ne uităm acum, ca pe vremea comuniștilor, că noi am păstrat sistemul comunist. Cu cultura sovietică aveam în grijă patru tipuri de instituții', a argumentat Carmen Croitoru.

Potrivit directorului INCFC, odată rezolvate aceste probleme, 'bugetele vor fi consecința unor mișcări inteligente'.

'Pentru că una este să dimensionezi și să gândești logic costurile și veniturile în funcție de un peisaj mult mai mare, în care te poți ajuta cu partenerul privat dintr-o anumită zonă. Gândiți-vă, dau un exemplu, ce parteneriat extraordinar ar putea fi între audio-vizual și artele spectacolului. Ei, deocamdată, plimbă bani publici unii de la alții și viceversa. Orice concert vrei să înregistrezi trebuie să plătești nu știu câte contracte pe drept de autor unor oameni care au deja contracte în sistemul public. Și orice altceva vrei să faci din partea cealaltă, privatul se uită cu dispreț și zice: 'Păi, ce câștig? Trebuie să câștig'. Or, cultura privată nu trebuie numai să câștige, iar cultura publică nu trebuie numai să cheltuie', a subliniat ea.

Întrebată dacă autoritățile vor îmbrățișa ideea profesioniștilor din Cultură, Carmen Croitoru a spus: 'Întâi și întâi trebuie să ne punem noi de acord. Oamenii de cultură din ambele domenii - și public, și privat - trebuie să se pună de acord. Și să meargă la Parlament să pună pe masă legea Culturii, obiectiv'.

Directorul INCFC a atras atenția că România este singura țară din Europa care nu are o relație între mărimea comunității și accesul la cultură.

'Noi nu avem un raport în care trebuie să spunem, cum spune Franța, 'la atâta populație trebuie să ai cel puțin un centru cultural'. Cel puțin. Sau o bibliotecă. Are un normativ la Legea bibliotecii și nu se respectă de când a apărut legea. Problema României este că legea nu se respectă. Autoritățile o fac și după aia nu o respectă. Despre ce peisaj vorbim?', a mai spus Croitoru.

În opinia acesteia, perioada marcată de austeritate pe care o traversează România trebuie privită ca 'o ocazie'.

'Orice constrângere este o ocazie. O transformăm într-o oportunitate. Această constrângere gravă de a tăia oameni, posturi, instituții, bani va trebui să ne trezească și să ne punem problema dacă rețeaua asta de instituții publice, că mai avem vreo 450 cu totul în România, își face cu adevărat treaba. Dacă acolo sunt profesioniști care transmit mesaje corecte și respectă funcțiile Culturii, că nici asta nu avem precizat în România, care sunt funcțiile Culturii. Și atunci, să vedem dacă nu, cumva, trebuie să facem noi o alegere. Și pe urmă vine o reformă', a evidențiat directorul INCFC, Carmen Croitoru.

Aflat în subordinea Ministerului Culturii, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Conferința Națională a Managerilor Culturali reprezintă, din 2014, cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici pentru manageri din instituțiile publice de cultură, specialiști în management și antreprenoriat cultural, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților centrale și locale. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)