Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) va lansa, miercuri, de la ora 12:30, la Sala Media a Teatrului Național 'I. L. Caragiale', 'Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale'.

Studiul, care analizează rolul culturii și al educației culturale în societatea contemporană și oferă date actuale privind consumul cultural în spațiul public și non-public, se desfășoară în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, organizată de INCFC.

Coordonatorii volumului, directorul general al INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, și directorul de cercetare INCFC, dr. Anda Becuț Marinescu, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Științe Politice - SNSPA și sociologul Dan Jurcan - director Departament Cercetare, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) vor prezenta principalele rezultate ale barometrului și vor discuta despre evoluția consumului cultural în ultimii zece ani, subliniind importanța temei centrale a volumului.

Structurat în trei capitole - 'Rolul culturii și al educației culturale', 'Consumul cultural în spațiul public. Tipologii de consum în contextul dinamicii valorilor' și 'Deprinderi de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale' -, Barometrul de Consum Cultural 2024 abordează subiectul educației culturale prin date statistice, prezentând totodată beneficiile acesteia.

Potrivit barometrului, la nivelul anului 2024, analizele arată că 67% dintre respondenți și nici copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, în pofida unui nivel ridicat de conștientizare a importanței acestor practici.

Cu toate acestea, dintre respondenții care au participat la astfel de activități, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învățării directe, al acumulării de informații și de noțiuni noi despre artă și cultură, pentru 70% dorința de afla mai multe informații a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite inițiative culturale, iar pentru 42% educația culturală a determinat o creștere a performanțelor școlare în rândul copiilor lor.

Conform studiului, se menține crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice și 42% muzee, expoziții sau galerii de artă. În același timp, frecvența vizionării de filme la cinematograf, cel puțin o dată pe an, a fost de 38% în 2024. Participarea la spectacole de teatru s-a menținut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenți au mers la teatru cel puțin o dată și în 2024.

Non-publicul ocupă, în continuare, cea mai mare parte a respondenților, analiza evidențiind faptul că non-participarea este legată în special de accesul la oferta culturală, dependentă fie de frecvența ei - în cazul festivalurilor și târgurilor care nu se organizează permanent -, fie de accesul la infrastructura specifică sau bariere educaționale, așa cum este cazul consumului de muzici culte.

Participarea la activități cu o dimensiune comunitară (sărbători / evenimente locale, slujbele religioase / mersul la biserică, întâlnirile cu rudele și prietenii) continuă să atragă un procent mare dintre respondenți.

Rezultatele studiului confirmă ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, în care relațiile de prietenie și modul de petrecere a timpului liber au o importanță din ce în ce mai crescută.

Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, factori esențiali pentru asigurarea unui impact real și durabil al culturii asupra societății, context în care autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susțină inițiativele educaționale, să stimuleze colaborarea interinstituțională și să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educației și comunității.

Studiul Barometrul de Consum Cultural - 2024 a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.064 de persoane, reprezentativ pentru populația de 18 ani și peste, având o eroare maximă de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).

Aflat în subordinea Ministerului Culturii, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Conferința Națională a Managerilor Culturali reprezintă, din 2014, cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici pentru manageri din instituțiile publice de cultură, specialiști în management și antreprenoriat cultural, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților centrale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală /Facebook