Jurnalistul Adelin Petrișor a afirmat, luni seară, la lansarea cărții sale 'În direct din linia întâi', că scrie pentru ca 'poveștile' sale să ajungă la oameni, mărturisind că își dorește ca românii să vadă că în Afganistan sunt femei care au drepturi mai puține decât au animalele de companie.

'Eu scriu nu pentru că sunt vreun băiat din Buzău, un Hemingway. Scriu ca 'poveștile' mele să ajungă la oameni. Pentru că nu-i nimic mai trist decât să ai povești și să n-ai cui să îi le spui. Și din nefericire... lumea nu se mai uită la televizor. Din nefericire, televiziunea publică n-a reușit să se reinventeze și să rămână în topul preferințelor oamenilor, ca să vorbesc ca dintr-un comunicat de presă al TVR. Și atunci... trebuie să ajungi cu poveștile astea undeva. Și eu am zis că sunt oameni care nu se uită la TVR, care nu se uită la televizor, fiica mea are 16 ani și nu deschide televizorul niciodată, se uită pe tabletă sau pe mai știu eu ce. Și atunci i-am zis că poveștile astea trebuie să ajungă. Eu vreau ca oamenii din țara mea, care văd mulți dintre ei doar partea goala paharului, să vadă că în Afganistan, în momentul ăsta, sunt femei care au drepturi mai puține decât au animalele de companie', a declarat jurnalistul, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

El a mărturisit că, în timpul unui reportaj realizat în Afganistan, când puteai fi răpit doar 'pentru ceasul de la mână', gândul că 'poveștile' acelea ajung la oameni îl făceau să nu mai simtă frica.

'Și atunci (...) când ieșeam din hotel, literalmente, mă gândeam la răpire și la... băi, cum o fi? Că tu ești îmbrăcat așa, ei sunt îmbrăcați toți la fel, era o perioadă destul de tulbure la un an după ce luaseră ei controlul. Era relativ sigur, dar puteai fi răpit pentru ceasul de la mână. Adică acolo nu te răpesc teroriștii neapărat, te răpesc unii pentru 100 de dolari. Și mă gândeam la chestia asta, dar am zis, băi, dacă 'poveștile' astea ajung la oameni, e o chestie senzațională. Pentru că eu, datorită genelor, părinților mei, am văzut întotdeauna partea plină a paharului, dar alții nu', a spus Adelin Petrișor.

Jurnalistul, care a relatat din numeroase teatre de operațiuni, a subliniat că 'România s-a schimbat enorm'.

'Mă oftică când văd oameni care vorbesc despre România și spun că nu s-a schimbat nimic. Probabil că nu s-au schimbat lucrurile cu așa viteză cu care am vrea noi. Sergiu e nemulțumit pentru că el se raportează la timpii biologici, în timpi istorici, Schimbările sunt mult mai grele și mai complicate. Dar România credeți-mă că s-a schimbat enorm. Cu bune și cu rele. Nu e nimic mai frumos decât să te oprești la Otopeni, când vii după un Afganistan, și să apreciezi verdele, oamenii, în ciuda ambuteiajului și a clădirilor dement construite', a mai spus Adelin Petrișor.

Pentru jurnalistul Sergiu Toader, volumul lansat este un adevărat 'manual de jurnalism'.

'Ce a făcut el este valabil oriunde, nu numai la București. El poate fi un model. Ar trebui să fie un model pentru România în primul rând. Cartea asta a lui nu este... dacă mă întrebați pe mine, cartea asta a lui nu este despre război. N-are nicio legătură cu asta. Este un manual de jurnalism. Știți de ce? Pentru că eu cred, sunt convins că există în România jurnaliști foarte buni. Sunt convins de acest lucru. Poate nu i-am citit eu încă, dar sunt convins că există. Însă, el practică un gen de jurnalism clasic. Nu este un șobolan de studio. L-am văzut, nu are această apetență. Nu este un escroc pentru clickbait. El face un jurnalism de frontline. Îl contextualizează. Contextualizează evenimentul. A învățat extrem de mult. El a adus în toate redacțiile în care a fost o dimensiune internațională. Ne simțeam și noi altfel, știți? Ca făcând parte din cercul ăsta. Să vezi un microfon de TVR, sau de nu știu unde, la un eveniment internațional, zici, băi, poate contăm și noi într-un fel', a apreciat jurnalistul Sergiu Toader.

La lansare, profesorul Armand Goșu a accentuat asupra necesității luptei împotriva fake news.

'Până nu învățăm un copil de școală, nu trebuie să ajungă la liceu să citească o știre, că a văzut ceva pe Facebook, să controleze informația, nu facem nimic. (...) Nu știu ce s-a întâmplat, nu știu unde s-a produs, când s-a produs această ruptură, probabil undeva înainte sau în timpul pandemiei. E îngrozitor ce se întâmplă astăzi, în condițiile în care, nu că nu ai materie, dar tu nu ai, la nivelul societății românești, conștiința acestei amenințări. Și după aceea ne mai mirăm în alegeri, că ce s-a întâmplat, după care peste trei luni ne trece și continuăm la nivelul de televiziuni naționale, care sunt pe banii noștri, adică partidele politice care își plătesc diverse televiziuni, o fac pe bani publici. Nu vine nici Soros, nimeni să promoveze astfel de narative, astfel de conspirații. Și când le vezi și pe televiziuni, când le vezi și pe rețelele sociale, și lipsit de educație, nu poți decât să zici, păi cum?', a spus Goșu.

El a pledat pentru creșterea nivelului educației.

'Deci educație. În educație băgăm puțin bani. De la ce am tăiat prima dată? De la educație... calitatea profesorului? Tot mai precară. Oamenii care sunt bine pregătiți, cei mai buni pleacă în străinătate. Unii fac carieră frumoasă acolo, alții, care-s mai șmecheri, mă întreabă la ce ușă trebuie să bată ca să intre la SRI sau la partidele politice, că altfel nu se poate trăi în România, mori de foame. Și vorbesc de Universitatea București, Facultatea de Științe Politice, unde se intră cu examen, sunt câțiva pe loc. Adică... Copiii ăștia ajung la Bruxelles, consilieri, lucrează la comisii, lucrează la Parlamentul European, lucrează în diverse ministere în România. Deci cu cultura, cu bagajul cu care vii și educație', a subliniat profesorul Armand Goșu.

Unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România, Adelin Petrișor (n. 1975) și-a început cariera în 1994, la radio.

A lucrat la diferite posturi TV, iar în prezent este corespondent special al televiziunii publice.

A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania, Egipt, Tunisia, Siria etc.

De-a lungul timpului a intervievat personalități precum Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatollahul Mohammad Fadlallah, Jaap de Hoop Scheffer.

A fost distins cu Marele Premiu APTR în 2003, Premiul pentru cel mai bun reportaj în 2007 și Premiul pentru documentar politic în 2009. În 2012 a participat la International Photography Awards (Los Angeles) cu cinci fotografii realizate în Coreea de Nord, fiind printre finaliștii la Marele Premiu 'Discovery of the year' și adjudecându-și premiul la secțiunea 'Editorial Non-Pro'.

Documentarul 'Coreea de Nord, nimic de invidiat' a rulat la TIFF în 2012, iar în 2013 a fost ales în selecția oficială la Astra Film Festival Sibiu, unul dintre cele mai importante festivaluri de documentare din Europa de Est.

La Editura Polirom a mai publicat volumele 'Războaiele mele' (2010, 2013), 'Țara cu un singur gras' (2013, 2020) și albumul de fotografii 'Coreea de Nord, un lagăr cât o țară' (2012), care a fost publicat și la Seul, în 2016, de Hollym International Corp., în engleză și coreeană. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO