Jurnalistul Adelin Petrișor: Scriu ca 'poveștile' mele să ajungă la oameni
Jurnalistul Adelin Petrișor a afirmat, luni seară, la lansarea cărții sale 'În direct din linia întâi', că scrie pentru ca 'poveștile' sale să ajungă la oameni, mărturisind că își dorește ca românii să vadă că în Afganistan sunt femei care au drepturi mai puține decât au animalele de companie.
'Eu scriu nu pentru că sunt vreun băiat din Buzău, un Hemingway. Scriu ca 'poveștile' mele să ajungă la oameni. Pentru că nu-i nimic mai trist decât să ai povești și să n-ai cui să îi le spui. Și din nefericire... lumea nu se mai uită la televizor. Din nefericire, televiziunea publică n-a reușit să se reinventeze și să rămână în topul preferințelor oamenilor, ca să vorbesc ca dintr-un comunicat de presă al TVR. Și atunci... trebuie să ajungi cu poveștile astea undeva. Și eu am zis că sunt oameni care nu se uită la TVR, care nu se uită la televizor, fiica mea are 16 ani și nu deschide televizorul niciodată, se uită pe tabletă sau pe mai știu eu ce. Și atunci i-am zis că poveștile astea trebuie să ajungă. Eu vreau ca oamenii din țara mea, care văd mulți dintre ei doar partea goala paharului, să vadă că în Afganistan, în momentul ăsta, sunt femei care au drepturi mai puține decât au animalele de companie', a declarat jurnalistul, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
El a mărturisit că, în timpul unui reportaj realizat în Afganistan, când puteai fi răpit doar 'pentru ceasul de la mână', gândul că 'poveștile' acelea ajung la oameni îl făceau să nu mai simtă frica.
'Și atunci (...) când ieșeam din hotel, literalmente, mă gândeam la răpire și la... băi, cum o fi? Că tu ești îmbrăcat așa, ei sunt îmbrăcați toți la fel, era o perioadă destul de tulbure la un an după ce luaseră ei controlul. Era relativ sigur, dar puteai fi răpit pentru ceasul de la mână. Adică acolo nu te răpesc teroriștii neapărat, te răpesc unii pentru 100 de dolari. Și mă gândeam la chestia asta, dar am zis, băi, dacă 'poveștile' astea ajung la oameni, e o chestie senzațională. Pentru că eu, datorită genelor, părinților mei, am văzut întotdeauna partea plină a paharului, dar alții nu', a spus Adelin Petrișor.
Jurnalistul, care a relatat din numeroase teatre de operațiuni, a subliniat că 'România s-a schimbat enorm'.
'Mă oftică când văd oameni care vorbesc despre România și spun că nu s-a schimbat nimic. Probabil că nu s-au schimbat lucrurile cu așa viteză cu care am vrea noi. Sergiu e nemulțumit pentru că el se raportează la timpii biologici, în timpi istorici, Schimbările sunt mult mai grele și mai complicate. Dar România credeți-mă că s-a schimbat enorm. Cu bune și cu rele. Nu e nimic mai frumos decât să te oprești la Otopeni, când vii după un Afganistan, și să apreciezi verdele, oamenii, în ciuda ambuteiajului și a clădirilor dement construite', a mai spus Adelin Petrișor.
Pentru jurnalistul Sergiu Toader, volumul lansat este un adevărat 'manual de jurnalism'.
'Ce a făcut el este valabil oriunde, nu numai la București. El poate fi un model. Ar trebui să fie un model pentru România în primul rând. Cartea asta a lui nu este... dacă mă întrebați pe mine, cartea asta a lui nu este despre război. N-are nicio legătură cu asta. Este un manual de jurnalism. Știți de ce? Pentru că eu cred, sunt convins că există în România jurnaliști foarte buni. Sunt convins de acest lucru. Poate nu i-am citit eu încă, dar sunt convins că există. Însă, el practică un gen de jurnalism clasic. Nu este un șobolan de studio. L-am văzut, nu are această apetență. Nu este un escroc pentru clickbait. El face un jurnalism de frontline. Îl contextualizează. Contextualizează evenimentul. A învățat extrem de mult. El a adus în toate redacțiile în care a fost o dimensiune internațională. Ne simțeam și noi altfel, știți? Ca făcând parte din cercul ăsta. Să vezi un microfon de TVR, sau de nu știu unde, la un eveniment internațional, zici, băi, poate contăm și noi într-un fel', a apreciat jurnalistul Sergiu Toader.
La lansare, profesorul Armand Goșu a accentuat asupra necesității luptei împotriva fake news.
'Până nu învățăm un copil de școală, nu trebuie să ajungă la liceu să citească o știre, că a văzut ceva pe Facebook, să controleze informația, nu facem nimic. (...) Nu știu ce s-a întâmplat, nu știu unde s-a produs, când s-a produs această ruptură, probabil undeva înainte sau în timpul pandemiei. E îngrozitor ce se întâmplă astăzi, în condițiile în care, nu că nu ai materie, dar tu nu ai, la nivelul societății românești, conștiința acestei amenințări. Și după aceea ne mai mirăm în alegeri, că ce s-a întâmplat, după care peste trei luni ne trece și continuăm la nivelul de televiziuni naționale, care sunt pe banii noștri, adică partidele politice care își plătesc diverse televiziuni, o fac pe bani publici. Nu vine nici Soros, nimeni să promoveze astfel de narative, astfel de conspirații. Și când le vezi și pe televiziuni, când le vezi și pe rețelele sociale, și lipsit de educație, nu poți decât să zici, păi cum?', a spus Goșu.
El a pledat pentru creșterea nivelului educației.
'Deci educație. În educație băgăm puțin bani. De la ce am tăiat prima dată? De la educație... calitatea profesorului? Tot mai precară. Oamenii care sunt bine pregătiți, cei mai buni pleacă în străinătate. Unii fac carieră frumoasă acolo, alții, care-s mai șmecheri, mă întreabă la ce ușă trebuie să bată ca să intre la SRI sau la partidele politice, că altfel nu se poate trăi în România, mori de foame. Și vorbesc de Universitatea București, Facultatea de Științe Politice, unde se intră cu examen, sunt câțiva pe loc. Adică... Copiii ăștia ajung la Bruxelles, consilieri, lucrează la comisii, lucrează la Parlamentul European, lucrează în diverse ministere în România. Deci cu cultura, cu bagajul cu care vii și educație', a subliniat profesorul Armand Goșu.
Unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România, Adelin Petrișor (n. 1975) și-a început cariera în 1994, la radio.
A lucrat la diferite posturi TV, iar în prezent este corespondent special al televiziunii publice.
A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania, Egipt, Tunisia, Siria etc.
De-a lungul timpului a intervievat personalități precum Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatollahul Mohammad Fadlallah, Jaap de Hoop Scheffer.
A fost distins cu Marele Premiu APTR în 2003, Premiul pentru cel mai bun reportaj în 2007 și Premiul pentru documentar politic în 2009. În 2012 a participat la International Photography Awards (Los Angeles) cu cinci fotografii realizate în Coreea de Nord, fiind printre finaliștii la Marele Premiu 'Discovery of the year' și adjudecându-și premiul la secțiunea 'Editorial Non-Pro'.
Documentarul 'Coreea de Nord, nimic de invidiat' a rulat la TIFF în 2012, iar în 2013 a fost ales în selecția oficială la Astra Film Festival Sibiu, unul dintre cele mai importante festivaluri de documentare din Europa de Est.
La Editura Polirom a mai publicat volumele 'Războaiele mele' (2010, 2013), 'Țara cu un singur gras' (2013, 2020) și albumul de fotografii 'Coreea de Nord, un lagăr cât o țară' (2012), care a fost publicat și la Seul, în 2016, de Hollym International Corp., în engleză și coreeană. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Preda)
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cristian Mungiu - invitat de onoare la Festivalul din La Rochelle; retrospectivă cu nouă lungmetraje și toate scurtmetrajele sale
Regizorul Cristian Mungiu este invitat de onoare al celei de-a 54-a ediții a Festivalului Internațional de Film din La Rochelle - FEMA La Rochelle, Franța, care se desfășoară în perioada 26 iunie - 4 iulie. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român transmis, joi, AGERPRES, Cristian Mungiu se va afla la FEMA La Rochelle
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', luni, la Academia Română
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', dedicată fondatorului Școlii românești de biologie celulară și al Institutului de Biologie și Patologie Celulară, la 100 de ani de la nașterea sa, va fi organizată luni, în Aula Academiei Române, de la ora 10:00. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul de B
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele recente din Venezuela
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele care au avut loc recent în Venezuela și care au provocat pierderi de vieți omenești, rănirea mai multor persoane și imense pagube materiale. 'În semn de profundă durere față de cei afectați de cutremurele care au lovit recent Venezuela, provocând p
'Cu Enescu, la Enescu' - prima ediție a Taberei Muzicale Estivale la Tescani
Prima ediție a Taberei Muzicale Estivale se desfășoară în această săptămână la Tescani, sub genericul 'Cu Enescu, la Enescu'. ''Centrul de Cultură ''Rosetti Tescanu - George Enescu'' găzduiește în această săptămână prima ediție a Taberei Muzicale Estivale Tescani, un proiect de înaltă ținută academi
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris - printre invitații la Festivalul 'Vasluiul Medieval'
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris se numără printre invitații ediției din acest an a Festivalului 'Vasluiul Medieval', care va avea loc în perioada 3 - 5 iulie la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani. Organizatorii propun publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul mediev
Bihor: Seară muzicală Kaganovskiy, la Palatul episcopal baroc; invitată - flautista Sandor Agnes Klara
Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a găzduit miercuri ultima ediție a Serilor Muzicale Kaganovskiy înaintea vacanței de vară, un concert de muzică de cameră susținut de Sandor Agnes Klara (flaut), Artur Kaganovskiy (vioară), Eszter Kaganovskiy (violă) și Sviatoslav Perepelytsia (violoncel). Evenimentul a propus un parcurs muzica
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - de joi până duminică, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc de joi până duminică, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-coregra
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Ma
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pia
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului.
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști cons
REPORTAJ/Ziua Iei/Cămăși vechi, readuse la viață în cadrul unui proiect al Muzeului 'Ștefan cel Mare' Vaslui
Zece ii cusute după după modelul unor cămăși tradiționale vechi, existente în patrimoniul Muzeului Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, au fost prezentate, miercuri, în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Universale a Iei. Iile au fost lucrate de câteva femei care, din dragoste pentru portul popular, au p
Ziua Iei/Dâmbovița: Povestea iei dâmbovițene, între tradiție și influențe muscelene
De Ziua Universală a Iei, costumul popular românesc revine în prim-plan ca simbol al identității și al continuității culturale, iar în județul Dâmbovița acesta reflectă o moștenire etnografică complexă, influențată puternic de zona Muscelului. 'Costumul popular din zona noastră nu reprezintă un tot unitar. El face p
FITS 2026/Marcel Iureș: Trăim în limba română; el spune că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa
Actorul Marcel Iureș a afirmat miercuri, în cadrul conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), în dialog cu Matei Vișniec și regizorul Alexandru Dabija, că limba română este 'ca respirația', explicând că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa. 'E ca respirația.
Patriarhul Daniel: Sf. Ioan Botezătorul - ocrotitor al familiilor și ajutor pentru cei care doresc copii
Sfântul Ioan Botezătorul este un păzitor sau ocrotitor al familiilor și un ajutor pentru cei care nu au copii, a subliniat miercuri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la sărbătoarea nașterii acestui mare proroc. Potrivit Agenției