O mască de teatru de tip Tanagra, de mici dimensiuni, realizată din terracotta și care ar fi fost descoperită la Mangalia - anticul Callatis, este exponatul lunii noiembrie prezentat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța.

Instituția de cultură a informat, joi, că masca de teatru prezentată ca exponat al lunii noiembrie face parte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

'Este de tip Tanagra, realizată din terracotta și a fost descoperită cel mai probabil la Mangalia (anticul Callatis). Nu este o mască folosită în spectacole, datorită dimensiunilor mici și materialului; avea rol decorativ, fiind prevăzută cu orificii care permiteau atârnarea acesteia cu ajutorul unor sfori, în interiorul diverselor spații din teatru (de asemenea, acest tip de mască se putea folosi fie în context funerar, fie cu un caracter votiv în templele lui Dionysos). Se păstrează fragmentar, fiind reîntregită, și reprezintă un personaj de comedie, ilar, chiar grotesc, cu ochii punctiformi și sprâncene stufoase, expresia de veselie fiind redată prin gura larg deschisă, a cărei margine masivă este arcuită sus, la nivelul pomeților', se arată în comunicatul transmis de MINA Constanța.

Conform sursei citate, în antichitatea greco-romană, una dintre formele cele mai apreciate de exprimare artistică a fost teatrul.

Cu origine în Grecia antică, teatrul ia naștere din celebrarea lui Dionysos, veselul zeu al vinului și al fertilității. În timp, festivitățile închinate zeului au inclus dansuri, cântece, recitări de dithyrambi în cinstea eroilor greci, concursuri de creație premiate cu un țap (tragos) - din acest termen derivând termenul actual 'tragedie'. În jurul templului lui Dionysos s-a creat un loc specific, special pentru reprezentații teatrale.

Un accesoriu important al actorilor era masca, provenită din machiajul primitiv pe care și-l aplicau credincioșii la sărbătorile dionisiace; era de dimensiuni mari, confecționată din materiale organice. Rolul măștii era multifuncțional: identifica personajul pentru public, exagera trăsăturile emoționale și amplifica expresivitatea actorului, permițând recunoașterea de la distanță datorită mărimii și culorii (întunecate pentru tragedii, viu colorate pentru comedii).

De asemenea, masca permitea actorilor bărbați să joace și roluri feminine.

'Ca parte integrantă a lumii helenice (până la cucerirea romană), pentru orașele grecești vest-pontice Histria, Tomis și Callatis, reprezentările plastice și textele epigrafice, coroborate cu izvoarele scrise și cu descoperirile arheologice ne aduc la cunoștință că diferitele jocuri și spectacole ocupau un loc important în viața culturală a acestora', se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Facebook.com