REPORTAJ/Alba: 310 ani de la începerea lucrărilor la cea mai mare cetate de tip Vauban din România
În urmă cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Carolina, la care s-a lucrat mai bine de două decenii, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, un simbol astăzi al orașului Alba Iulia și principalul punct de atracție din punct de vedere turistic.
Pentru a marca împlinirea a 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia a fost vernisată marți o expoziție, organizată în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum - filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca 'Raday' Budapesta, Biblioteca Națională 'Szechenyi' Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Muzeul 'Haaz Rezso' Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș și Biblioteca Județeană 'Octavian Goga' Cluj.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Este o expoziție dedicată cetății din orașul nostru. (....). Ideea acestei conferințe este de câțiva ani', a spus, la vernisaj, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care a menționat că unele piese sunt prezentate pentru prima dată publicului din România.
Piesele alese pentru expoziție oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Expoziția dedicată împlinirii a 310 ani de la începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina integrează, cumva, piese atât de natură arheologică, cât și piese de artă sau carte veche și numismatică. Ideea noastră a fost de a aduce ceva nou în fața publicului, evitând, cumva, piesele din expoziția permanentă a muzeului, care pot fi văzute oricând. Un ajutor foarte important a venit de la partenerii în organizarea expoziției, instituții care au împrumutat o parte din piesele expuse', a declarat principalul organizator al expoziției, Florin Bogdan, bibliotecar al MNU Alba Iulia.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Acesta a precizat că multe dintre piesele expuse provin din străinătate, obținându-se pentru prima dată licențele de reproducere pentru tot ceea ce înseamnă planurile cetății, care se află în arhivele de la Viena și Budapesta.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
El a punctat că 'vedetele' expoziției sunt un manuscris din colecția Bibliotecii Batthyaneum, cu miniaturi cu reprezentări ale arhitecturii militare specifice secolului al XVIII-lea, Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, tipărită la Alba Iulia, un basorelief roman cu Lupoaica cu Romulus și Remus, din secolele II-III, precum și un inventar funerar din secolul al VI-lea, conținând piese din aur.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Manuscrisul la care a făcut referire Florin Bogdan, 'Ecole de Mars pour apprendre l art de fortifier bien', datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind pentru prima dată în ultimii 43 de ani când Biblioteca Batthyaneum a împrumutat o piesă în cadrul unui eveniment organizat de o altă instituție din România. Realizat în cinstea aristocratului Philip Gonzaga, manuscrisul în limba franceză tratează sistemele de fortificații concepute de arhitecții Blaise Francois Pagan (1604-1665) și Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), folosind inclusiv culori diferite pentru a diferenția parapetele, cunetele, traversele, dar și șanțurile, glacisul și taberele militare.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, din 1608, beneficiază de o legătură realizată din tăblii din lemn îmbrăcate în piele, cu ornamente în formă de evantai, aurite. Caracteristica specială a exemplarului o reprezintă însemnările principelui Gheorghe Rakoczi I (1593-1648). Însemnările din Biblie mărturisesc că a fost un cititor fidel al cărții. Piesa provine din colecțiile Colecțiile Raday (Budapesta).
Mai pot fi văzute în expoziție, care este deschisă publicului până în 22 martie 2026, și o serie de cărți vechi, gravuri, piese de armament, piese numismatice, documente, medalii cu imaginea cetății Alba Carolina în secolele XVIII și XIX.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
De exemplu, este expusă o vedută imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688, dar și o vedută a Cetății Alba Carolina din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Se poate vedea și condica privind lucrările efectuate la cetatea Alba Iulia în perioada 1 noiembrie 1804 - 31 octombrie 1805.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Cetatea a fost construită între anii 1715 și 1739, la inițiativa autorităților habsburgice, lucrările fiind avizate de prințul Eugeniu de Savoia, pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de fortificație - sistemul Vauban.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Gândită ca un simbol al noii puteri politice, administrative, economice și militare a Casei de Austria, impunătoarea construcție a primit numele împăratului Carol al VI-lea, fiind numită Cetatea lui Carol (Carlsburg).
Lucrările de construcție au început la 4 noiembrie 1715, în prezența guvernatorului Transilvaniei, Sigismund (Zsigmond) Kornis.
Doi ani mai târziu, în 1717, după ce Visconti a murit de ciumă, fiind îngropat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, conducerea șantierului a fost preluată pentru un deceniu de un alt italian, Iosif de Quadro, a cărui piatră de mormânt se păstrează în colecțiile muzeului din Alba Iulia, urmat apoi de Konrad von Weiss (1729-1737), care deținea funcția de director general al fortificațiilor din Transilvania.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Volumul lucrărilor s-a dovedit a fi impresionant, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea orașului și a cetății medievale, precum și mutarea populației. Potrivit istoricilor, în anul 1715, austriecii i-au despăgubit pe locuitorii expropriați cu bani și loturi de pământ.
La final, cetatea ocupa o suprafață de aproximativ 110 hectare. Ea avea un sistem propriu de canalizare, o moară, fântâni pentru aprovizionarea cu apă, pulberării, depozite de alimente, furaje și materiale, ateliere de reparații, servicii și alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldați, în timp de război.
Construcția s-a desfășurat în etape și a rămas un proiect neterminat, elementele complexului militar nefiind niciodată finalizate conform planului inițial. Unul dintre motive ar fi fost determinat de schimbarea zonelor strategice în urma Tratatului de pace de la Belgrad din 1739, prin care Imperiul Habsburgic pierdea teritorii importante.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Edificarea cetății a necesitat eforturi uriașe, umane și materiale, la care și-au adus contribuția și peste 20.000 de țărani români. Se spune că 11.000 de pensii s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor. Costurile pentru construcția cetății ar fi însumat un milion de guldeni de aur, potrivit site-ului viziteazaalbaiulia.ro.
De-a lungul timpului, autoritățile habsburgice au alocat numeroase sume de bani pentru întreținerea cetății, respectiv pentru lucrările la acestea. De exemplu, în anii 1804-1805 s-au derulat lucrări de peste 28.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cetatea are forma unui heptagon neregulat și include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane și raveline, delimitate de șanțuri largi și adânci, porți de acces și cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Fortificația includea între zidurile ei suprafața cetății anterioare.
Bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen, respectiv bastionul Sașilor și bastionul Bethlen, au fost integrate în noul sistemul de apărare, primind funcția de cavalieri - platforme de tragere.
Fiecare bastion a primit numele unei personalități istorice sau religioase: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Elisabeta, Sfântul Carol, Sfântul Mihail și Sfânta Treime.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Fortificația avea șase porți situate pe axa est-vest, decorate cu statui și basoreliefuri, iar poarta a VII-a era singura poziționată pe latura nordică.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Poarta Carol, adică Poarta a III-a, este un ansamblu arhitectonic și sculptural în stil baroc, având forma unui dublu arc de triumf. În partea superioară domină statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată cetatea. Monumentul a fost ridicat mai ales în scop propagandistic, împăratul Carol al VI-lea fiind reprezentat triumfător, în timp ce calul său, redat într-o atitudine de înverșunare, calcă în picioare militari turci. Statuia era inițial de alabastru, deci cea care poate fi văzută în prezent nu este originalul. Iezuitul Anton Holler menționează în scrierile sale că marea poartă de est a cetății ar fi costat 40.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ultimii ani, în Cetatea Alba Carolina au avut loc numeroase lucrări de restaurare cu fonduri europene. În prezent, se derulează un proiect privind lucrări de consolidare, conservare și restaurare componente artistice din piatră la patru dintre porțile cetății, printr-o finanțare nerambursabilă de peste 1,8 milioane de euro, obținută de la Institutul Național al Patrimoniului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Hunedoara: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia se poate vizita doar sâmbăta și duminica, în luna august
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, va putea fi vizitată pe parcursul lunii august doar în zilele de sâmbătă și duminică, în restul săptămânii accesul turiștilor în situl UNESCO fiind restricționat temporar, a anunțat marți Consiliul Județean (CJ) Hunedoara. Măsura limitării accesului turiștil
Harghita: O nouă ediție a Festivalului Internațional de Jazz de la Miercurea-Ciuc, cu artiști din șase țări
O nouă ediție a Festivalului Internațional de Jazz de la Miercurea-Ciuc are loc între 14 și 16 august, pe scenă urmând să urce artiști din șase țări, cu stiluri și abordări muzicale variate. Organizatoarea festivalului, Nóra Szilágyi, a declarat marți, într-o conferință de presă, că ediția din acest an a fost ma
Alba: Relief închinat zeului Mithras, într-o miniexpoziție la Muzeul Național al Unirii (GALERIE FOTO)
Un relief din marmură albă, închinat zeului Mithras, al cărui cult se adresa unui grup restrâns de inițiați și la care femeile nu aveau acces, poate fi văzut în luna august la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, în cadrul unei miniexpoziții vernisate marți.
Amfiteatrul în aer liber al TNB se redeschide cu un concert susținut de Mădălina Pavăl Orchestra
Amfiteatrul în aer liber al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București se redeschide marți cu un concert susținut de Mădălina Pavăl Orchestra, de la ora 21:00, informează site-ul tnb.ro. Potrivit sursei citate, noua stagiune estivală de la TNB propune concerte și spectacole de teatru variate &ici
REPORTAJ/Retrospectiva Brâncuși de la Berlin - când forma devine esență; Vizitatoare: Cred că ne simțim toți un pic de Brâncuși
Ampla retrospectivă Constantin Brâncuși, organizată la 150 de ani de la nașterea sculptorului și găzduită de Noua Galerie Națională (Neue Nationalgalerie) din Berlin, oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi opera și universul creator al unuia dintre cei mai mari artiști ai lumii, care a revoluționat sculptura modernă. Potrivit informațiilor disponibile
Galați: Pelerinaj cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam în peste 150 de parohii
Peste 150 de parohii din județul Galați și Biserica 'Sfinții Arhangheli' din municipiul Brăila primesc, în perioada 1-14 august, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam, în cadrul tradiționalului pelerinaj organizat în Postul Adormirii Maicii Domnului, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhi
Arhidieceza Romano-Catolică de București suspendă iluminatul exterior al Catedralei 'Sfântul Iosif' și al altor biserici
Arhidieceza Romano-Catolică de București anunță suspendarea iluminatului exterior al Catedralei 'Sfântul Iosif' și al altor biserici pe durata stării de alertă din energie. 'În contextul stării de alertă instituite la nivel național în sectorul energetic, ca urmare a secetei prelungite și a scăderii producției de
Mitropolitul Ioan al Banatului: Mediul de afaceri local să fie mai activ în viața județului și a Timișoarei
Mitropolitul Ioan al Banatului a declarat, luni seara, cu prilejul decernării titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara, că și-ar dori ca mediul de afaceri să fie mult mai activ și să vină în sprijinul autorităților locale și județene pentru crearea unor proiecte comune ale orașului și județului. Titlul i-a fost conferit d
Alba: Alte 22 de șuri cu acoperiș de paie din Apuseni, documentate prin proiectul 'Alba Vernaculară'
Un număr de 22 de șuri și 5 case cu acoperiș de paie din Întregalde au fost documentate în cadrul celei de-a doua ediții a Școlii de vară 'Alba Vernaculară', printr-un proiect care are ca obiective identificarea, inventarierea, documentarea, cartarea, promovarea și valorificarea elementelor de arhitectură vernaculară din Munții Apuseni.
Proclamarea locală a Sfintelor Nazaria, Olimpiada și Elisabeta va avea loc cu prilejul hramului Mănăstirii Văratec
Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu va avea loc, în perioada 15-17 august, cu prilejul hramului Mănăstirii nemțene Văratec, închinat Adormirii Maicii Domnului. Manifestările religioase vor debuta în data de 14 august, când de la ora 15:00 va fi of
Hunedoara: Restaurarea integrală a Castelului Corvinilor va fi gata până la sfârșitul lunii august
Lucrările de restaurare a Castelului Corvinilor din municipiul Hunedoara se vor încheia până la data de 31 august, operațiunile fiind realizate în urma a două proiecte cu finanțare nerambursabilă, în valoare totală de 11,6 milioane de euro, câștigate de administrația locală. Potrivit primarului municipiului Hunedo
Galați: Mănăstirea Toflea sprijină de peste doi ani sute de familii cu alimente, îmbrăcăminte și medicamente
Mănăstirea 'Sfinții Trei Ierarhi și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare' din localitatea Toflea, județul Galați, sprijină de peste doi ani sute de familii defavorizate, persoane vârstnice și familii cu mulți copii cu alimente, îmbrăcăminte și medicamente, prin programul filantropic 'Iubește-ți aproapele!', a informat, luni, Arhiepiscopia
Concert de cântări bizantine al Grupului Psaltic Tronos al Patriarhiei Române - pe 12 august, la Sala Dalles
Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române va susține pe 12 august, la Sala Dalles, un concert de cântări bizantine, sub conducerea Arhidiaconului Mihail Bucă. Eveniment devenit tradiție la Sala Dalles, dedicat marelui Praznic al Adormirii Maicii Domnului, concertul va avea loc de la ora 19:30, informează organizatorii într-
A murit scriitorul și jurnalistul Traian Dobrinescu
Scriitorul și jurnalistul Traian Dobrinescu a murit la 77 de ani, a anunțat, luni, Uniunea Scriitorilor. 'Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe decesul scriitorului și jurnalistului Traian Dobrinescu. Cunoscut ca un minunat coleg și un combatant activ pentru drepturile scriitorilor, Traian Dobrinescu lasă în urmă o operă
REPORTAJ/Mureș: Viața romană, reînviată prin arheologie experimentală la Limesparc Călugăreni
Muzeul Județean Mureș a reușit să deschidă porțile unei mașini a timpului, la Castrul Roman de la Călugăreni, transformând situl arheologic într-un laborator viu al antichității prin arheologie experimentală. Ediția din acest an a Zilei Porților Deschise - 14R a a fost un eveniment ce a preluat ștafeta tradiționalului Festival Roma