REPORTAJ/Alba: 310 ani de la începerea lucrărilor la cea mai mare cetate de tip Vauban din România
În urmă cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Carolina, la care s-a lucrat mai bine de două decenii, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, un simbol astăzi al orașului Alba Iulia și principalul punct de atracție din punct de vedere turistic.
Pentru a marca împlinirea a 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia a fost vernisată marți o expoziție, organizată în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum - filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca 'Raday' Budapesta, Biblioteca Națională 'Szechenyi' Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Muzeul 'Haaz Rezso' Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș și Biblioteca Județeană 'Octavian Goga' Cluj.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Este o expoziție dedicată cetății din orașul nostru. (....). Ideea acestei conferințe este de câțiva ani', a spus, la vernisaj, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care a menționat că unele piese sunt prezentate pentru prima dată publicului din România.
Piesele alese pentru expoziție oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Expoziția dedicată împlinirii a 310 ani de la începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina integrează, cumva, piese atât de natură arheologică, cât și piese de artă sau carte veche și numismatică. Ideea noastră a fost de a aduce ceva nou în fața publicului, evitând, cumva, piesele din expoziția permanentă a muzeului, care pot fi văzute oricând. Un ajutor foarte important a venit de la partenerii în organizarea expoziției, instituții care au împrumutat o parte din piesele expuse', a declarat principalul organizator al expoziției, Florin Bogdan, bibliotecar al MNU Alba Iulia.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Acesta a precizat că multe dintre piesele expuse provin din străinătate, obținându-se pentru prima dată licențele de reproducere pentru tot ceea ce înseamnă planurile cetății, care se află în arhivele de la Viena și Budapesta.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
El a punctat că 'vedetele' expoziției sunt un manuscris din colecția Bibliotecii Batthyaneum, cu miniaturi cu reprezentări ale arhitecturii militare specifice secolului al XVIII-lea, Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, tipărită la Alba Iulia, un basorelief roman cu Lupoaica cu Romulus și Remus, din secolele II-III, precum și un inventar funerar din secolul al VI-lea, conținând piese din aur.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Manuscrisul la care a făcut referire Florin Bogdan, 'Ecole de Mars pour apprendre l art de fortifier bien', datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind pentru prima dată în ultimii 43 de ani când Biblioteca Batthyaneum a împrumutat o piesă în cadrul unui eveniment organizat de o altă instituție din România. Realizat în cinstea aristocratului Philip Gonzaga, manuscrisul în limba franceză tratează sistemele de fortificații concepute de arhitecții Blaise Francois Pagan (1604-1665) și Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), folosind inclusiv culori diferite pentru a diferenția parapetele, cunetele, traversele, dar și șanțurile, glacisul și taberele militare.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, din 1608, beneficiază de o legătură realizată din tăblii din lemn îmbrăcate în piele, cu ornamente în formă de evantai, aurite. Caracteristica specială a exemplarului o reprezintă însemnările principelui Gheorghe Rakoczi I (1593-1648). Însemnările din Biblie mărturisesc că a fost un cititor fidel al cărții. Piesa provine din colecțiile Colecțiile Raday (Budapesta).
Mai pot fi văzute în expoziție, care este deschisă publicului până în 22 martie 2026, și o serie de cărți vechi, gravuri, piese de armament, piese numismatice, documente, medalii cu imaginea cetății Alba Carolina în secolele XVIII și XIX.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
De exemplu, este expusă o vedută imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688, dar și o vedută a Cetății Alba Carolina din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Se poate vedea și condica privind lucrările efectuate la cetatea Alba Iulia în perioada 1 noiembrie 1804 - 31 octombrie 1805.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Cetatea a fost construită între anii 1715 și 1739, la inițiativa autorităților habsburgice, lucrările fiind avizate de prințul Eugeniu de Savoia, pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de fortificație - sistemul Vauban.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Gândită ca un simbol al noii puteri politice, administrative, economice și militare a Casei de Austria, impunătoarea construcție a primit numele împăratului Carol al VI-lea, fiind numită Cetatea lui Carol (Carlsburg).
Lucrările de construcție au început la 4 noiembrie 1715, în prezența guvernatorului Transilvaniei, Sigismund (Zsigmond) Kornis.
Doi ani mai târziu, în 1717, după ce Visconti a murit de ciumă, fiind îngropat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, conducerea șantierului a fost preluată pentru un deceniu de un alt italian, Iosif de Quadro, a cărui piatră de mormânt se păstrează în colecțiile muzeului din Alba Iulia, urmat apoi de Konrad von Weiss (1729-1737), care deținea funcția de director general al fortificațiilor din Transilvania.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Volumul lucrărilor s-a dovedit a fi impresionant, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea orașului și a cetății medievale, precum și mutarea populației. Potrivit istoricilor, în anul 1715, austriecii i-au despăgubit pe locuitorii expropriați cu bani și loturi de pământ.
La final, cetatea ocupa o suprafață de aproximativ 110 hectare. Ea avea un sistem propriu de canalizare, o moară, fântâni pentru aprovizionarea cu apă, pulberării, depozite de alimente, furaje și materiale, ateliere de reparații, servicii și alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldați, în timp de război.
Construcția s-a desfășurat în etape și a rămas un proiect neterminat, elementele complexului militar nefiind niciodată finalizate conform planului inițial. Unul dintre motive ar fi fost determinat de schimbarea zonelor strategice în urma Tratatului de pace de la Belgrad din 1739, prin care Imperiul Habsburgic pierdea teritorii importante.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Edificarea cetății a necesitat eforturi uriașe, umane și materiale, la care și-au adus contribuția și peste 20.000 de țărani români. Se spune că 11.000 de pensii s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor. Costurile pentru construcția cetății ar fi însumat un milion de guldeni de aur, potrivit site-ului viziteazaalbaiulia.ro.
De-a lungul timpului, autoritățile habsburgice au alocat numeroase sume de bani pentru întreținerea cetății, respectiv pentru lucrările la acestea. De exemplu, în anii 1804-1805 s-au derulat lucrări de peste 28.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cetatea are forma unui heptagon neregulat și include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane și raveline, delimitate de șanțuri largi și adânci, porți de acces și cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Fortificația includea între zidurile ei suprafața cetății anterioare.
Bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen, respectiv bastionul Sașilor și bastionul Bethlen, au fost integrate în noul sistemul de apărare, primind funcția de cavalieri - platforme de tragere.
Fiecare bastion a primit numele unei personalități istorice sau religioase: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Elisabeta, Sfântul Carol, Sfântul Mihail și Sfânta Treime.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Fortificația avea șase porți situate pe axa est-vest, decorate cu statui și basoreliefuri, iar poarta a VII-a era singura poziționată pe latura nordică.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Poarta Carol, adică Poarta a III-a, este un ansamblu arhitectonic și sculptural în stil baroc, având forma unui dublu arc de triumf. În partea superioară domină statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată cetatea. Monumentul a fost ridicat mai ales în scop propagandistic, împăratul Carol al VI-lea fiind reprezentat triumfător, în timp ce calul său, redat într-o atitudine de înverșunare, calcă în picioare militari turci. Statuia era inițial de alabastru, deci cea care poate fi văzută în prezent nu este originalul. Iezuitul Anton Holler menționează în scrierile sale că marea poartă de est a cetății ar fi costat 40.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ultimii ani, în Cetatea Alba Carolina au avut loc numeroase lucrări de restaurare cu fonduri europene. În prezent, se derulează un proiect privind lucrări de consolidare, conservare și restaurare componente artistice din piatră la patru dintre porțile cetății, printr-o finanțare nerambursabilă de peste 1,8 milioane de euro, obținută de la Institutul Național al Patrimoniului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Stilouri din colecția scriitorului Petre Crăciun - prezentate la sediul central al Bibliotecii Metropolitane București
'Stilouri cu povești - din colecția lui Petre Crăciun', un eveniment dedicat eleganței scrisului și pasiunii pentru obiecte care spun povești, s-a desfășurat, vineri, la Sediul Central 'Mihail Sadoveanu' al Bibliotecii Metropolitane București. În fața unui public restrâns, dedicat scrisului de mână, scriitorul
Spectacolul 'Povestea regelui supărat pe clovn' - premieră la Centrul Independent pentru Arta Animației
Spectacolul 'Povestea regelui supărat pe clovn' de Matei Vișniec, în regia lui Ștefan Craiu, va avea premiera la sediul Centrului Independent pentru Arta Animației (CIAA) din strada Orzari, pe 14, 15 și 16 noiembrie. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES, premiera din 14 noiembrie va fi prezentată de la ora 18:00 i
Ghid audio în limba ucraineană - la Muzeul Antipa; directorul muzeului: ucrainenii, pe locul al doilea în topul vizitatorilor
Ghidul audio în limba ucraineană pentru exponatele Muzeului de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' a fost inaugurat vineri, context în care directorul instituției de cultură, Luis Ovidiu Popa, a spus că locul al doilea în topul vizitatorilor este ocupat de cetățenii țării vecine.
Arhiepiscopia Aradului a pus piatra de temelie a primului centru pentru tratarea celor cu adicții
Reprezentanții Arhiepiscopiei Aradului au pus, vineri, piatra de temelie pentru construirea primului centru de recuperare din vestul țării pentru cei care suferă de diverse adicții, cum ar fi droguri, alcool sau jocuri de noroc, considerând că e de datoria Bisericii să aibă grijă de acești oameni. Proiectul este posibil după ce autoritățile locale au tra
Covasna: 20 de artiști, în finala Concursului Național de Tobe Sepsidrum de la Sfântu Gheorghe
Peste 40 de candidați s-au înscris la cea de-a treia ediție a Concursului Național de Tobe Sepsidrum, ce va avea loc duminică, 16 noiembrie, la Sfântu Gheorghe, iar 20 dintre aceștia au intrat în finală, în urma preselecției. Potrivit organizatorilor, concurenții provin din șapte județe și se vor prezenta în fața juriului și a pub
Constanța: Ziua Dobrogei, celebrată timp de trei seri prin programe artistice la Centrul 'Jean Constantin'
Publicul este invitat să sărbătorească Ziua Dobrogei, marcată anual pe 14 noiembrie, prin participarea la programele artistice de excepție desfășurate în perioada 13-15 noiembrie, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret 'Jean Constantin' din municipiul Constanța, au anunțat vineri organizatorii. Conform unui comunicat
Brașov: Muzeul Județean de Istorie prezintă expoziția 'Florile Reginei Maria. Crinul Vieții' la Bruxelles
Muzeul Județean de Istorie Brașov prezintă, vineri, la Bruxelles, expoziția 'Florile Reginei Maria. Crinul Vieții', 'o celebrare a eleganței, pasiunii și spiritului inconfundabil al reginei Maria' la 150 de ani de la nașterea acesteia, se arată într-un comunicat transmis de instituția de cultură. Expoziția va fi prezentat
Sicriul cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul Domn al Moldovei-depus, duminică, la Operă
O ceremonie de depunere a sicriului cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), ultimul Domn al Moldovei și una dintre personalitățile esențiale ale procesului de modernizare a Principatelor Române, va avea loc duminică, începând cu ora 09:30, în foaierul Operei Naționale București. Momen
Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu încheie Turneul Național 'Zâmbetul Muzicii', sâmbătă, la Bistrița
Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu încheie o nouă ediție a Turneului Național 'Zâmbetul Muzicii', cu un recital susținut la Sinagoga din Bistrița, sâmbătă, de la ora 19:00. Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, ultimul concert al ediției va aduce publicului un program plin de delicatețe,
Expoziția fotografică '35 de ani de fapte bune împreună. Fundația Regală Margareta în imagini' - deschisă la ICR
Expoziția fotografică aniversară '35 de ani de fapte bune împreună. Fundația Regală Margareta a României în imagini' s-a deschis, joi seară, la sediul Institutului Cultural Român, în prezența Majestății Sale Margareta, președintele FRMR, și a Alteței Sale Regale Principesa Sofia. Expoziția, care prezintă publicului
Arhiepiscopul Major Claudiu Lucian Pop: Mă reîntorc la Blaj cu rugăciune și profundă recunoștință față de Dumnezeu
Alba Iulia, 6 nov /Agerpres/ - Noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice, Claudiu Lucian Pop, ales la Roma într-o sesiune extraordinară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a afirmat că se reîntoarce la Blaj, unde a fost episcop între 2011-2021, 'cu rugăciune și profundă recunoștință față de Dumnezeu'
Vâlcea: Singura statuie ecvestră a Reginei Maria a fost realizată în comuna Măciuca
Comuna Măciuca a devenit anul acesta, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, localitatea din țară unde se află singura statuie ecvestră a unei prințese sau regine a României realizată până acum. Monumentul este închinat chiar Reginei Unirii și a fost dezvelit oficial în urmă cu cât
Festivalul 'Ecranul Memoriei' - povești cinematografice despre trecutul recent, la Cinema Muzeul Țăranului
Festivalul de film 'Ecranul Memoriei - Ultimele capitole care lipsesc din cartea de istorie', eveniment care se adresează elevilor de liceu și celor care vor să descopere trecutul recent prin povești cinematografice, va avea loc, în perioada 19 - 21 noiembrie, la Cinema Muzeul Țăranului. Potrivit unui comunicat Freedom House România transmi
Constanța: Mască de teatru descoperită în anticul Callatis, exponatul lunii noiembrie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie
O mască de teatru de tip Tanagra, de mici dimensiuni, realizată din terracotta și care ar fi fost descoperită la Mangalia - anticul Callatis, este exponatul lunii noiembrie prezentat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța. Instituția de cultură a informat, joi, că masca de teatru prezentată ca exponat al lunii noiembrie
Neamț: Oana Pellea și Horațiu Mălăele, între actorii care vor primi stele pe Aleea Personalităților
Oana Pellea și Horațiu Mălăele vor primi stele pe Aleea Personalităților, din fața Teatrului Tineretului, în semn de recunoștință pentru faptul că au debutat pe scena respectivei instiuții de cultură și au dus mai departe numele municipiului Piatra-Neamț. Alături de aceștia, vor mai primi stele și actorii Ana Ciontea, Ioana Pavelescu, Coca Bloos,