REPORTAJ/Alba: 310 ani de la începerea lucrărilor la cea mai mare cetate de tip Vauban din România
În urmă cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Carolina, la care s-a lucrat mai bine de două decenii, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, un simbol astăzi al orașului Alba Iulia și principalul punct de atracție din punct de vedere turistic.
Pentru a marca împlinirea a 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia a fost vernisată marți o expoziție, organizată în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum - filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca 'Raday' Budapesta, Biblioteca Națională 'Szechenyi' Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Muzeul 'Haaz Rezso' Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș și Biblioteca Județeană 'Octavian Goga' Cluj.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Este o expoziție dedicată cetății din orașul nostru. (....). Ideea acestei conferințe este de câțiva ani', a spus, la vernisaj, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care a menționat că unele piese sunt prezentate pentru prima dată publicului din România.
Piesele alese pentru expoziție oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Expoziția dedicată împlinirii a 310 ani de la începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina integrează, cumva, piese atât de natură arheologică, cât și piese de artă sau carte veche și numismatică. Ideea noastră a fost de a aduce ceva nou în fața publicului, evitând, cumva, piesele din expoziția permanentă a muzeului, care pot fi văzute oricând. Un ajutor foarte important a venit de la partenerii în organizarea expoziției, instituții care au împrumutat o parte din piesele expuse', a declarat principalul organizator al expoziției, Florin Bogdan, bibliotecar al MNU Alba Iulia.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Acesta a precizat că multe dintre piesele expuse provin din străinătate, obținându-se pentru prima dată licențele de reproducere pentru tot ceea ce înseamnă planurile cetății, care se află în arhivele de la Viena și Budapesta.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
El a punctat că 'vedetele' expoziției sunt un manuscris din colecția Bibliotecii Batthyaneum, cu miniaturi cu reprezentări ale arhitecturii militare specifice secolului al XVIII-lea, Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, tipărită la Alba Iulia, un basorelief roman cu Lupoaica cu Romulus și Remus, din secolele II-III, precum și un inventar funerar din secolul al VI-lea, conținând piese din aur.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Manuscrisul la care a făcut referire Florin Bogdan, 'Ecole de Mars pour apprendre l art de fortifier bien', datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind pentru prima dată în ultimii 43 de ani când Biblioteca Batthyaneum a împrumutat o piesă în cadrul unui eveniment organizat de o altă instituție din România. Realizat în cinstea aristocratului Philip Gonzaga, manuscrisul în limba franceză tratează sistemele de fortificații concepute de arhitecții Blaise Francois Pagan (1604-1665) și Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), folosind inclusiv culori diferite pentru a diferenția parapetele, cunetele, traversele, dar și șanțurile, glacisul și taberele militare.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, din 1608, beneficiază de o legătură realizată din tăblii din lemn îmbrăcate în piele, cu ornamente în formă de evantai, aurite. Caracteristica specială a exemplarului o reprezintă însemnările principelui Gheorghe Rakoczi I (1593-1648). Însemnările din Biblie mărturisesc că a fost un cititor fidel al cărții. Piesa provine din colecțiile Colecțiile Raday (Budapesta).
Mai pot fi văzute în expoziție, care este deschisă publicului până în 22 martie 2026, și o serie de cărți vechi, gravuri, piese de armament, piese numismatice, documente, medalii cu imaginea cetății Alba Carolina în secolele XVIII și XIX.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
De exemplu, este expusă o vedută imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688, dar și o vedută a Cetății Alba Carolina din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Se poate vedea și condica privind lucrările efectuate la cetatea Alba Iulia în perioada 1 noiembrie 1804 - 31 octombrie 1805.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Cetatea a fost construită între anii 1715 și 1739, la inițiativa autorităților habsburgice, lucrările fiind avizate de prințul Eugeniu de Savoia, pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de fortificație - sistemul Vauban.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Gândită ca un simbol al noii puteri politice, administrative, economice și militare a Casei de Austria, impunătoarea construcție a primit numele împăratului Carol al VI-lea, fiind numită Cetatea lui Carol (Carlsburg).
Lucrările de construcție au început la 4 noiembrie 1715, în prezența guvernatorului Transilvaniei, Sigismund (Zsigmond) Kornis.
Doi ani mai târziu, în 1717, după ce Visconti a murit de ciumă, fiind îngropat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, conducerea șantierului a fost preluată pentru un deceniu de un alt italian, Iosif de Quadro, a cărui piatră de mormânt se păstrează în colecțiile muzeului din Alba Iulia, urmat apoi de Konrad von Weiss (1729-1737), care deținea funcția de director general al fortificațiilor din Transilvania.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Volumul lucrărilor s-a dovedit a fi impresionant, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea orașului și a cetății medievale, precum și mutarea populației. Potrivit istoricilor, în anul 1715, austriecii i-au despăgubit pe locuitorii expropriați cu bani și loturi de pământ.
La final, cetatea ocupa o suprafață de aproximativ 110 hectare. Ea avea un sistem propriu de canalizare, o moară, fântâni pentru aprovizionarea cu apă, pulberării, depozite de alimente, furaje și materiale, ateliere de reparații, servicii și alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldați, în timp de război.
Construcția s-a desfășurat în etape și a rămas un proiect neterminat, elementele complexului militar nefiind niciodată finalizate conform planului inițial. Unul dintre motive ar fi fost determinat de schimbarea zonelor strategice în urma Tratatului de pace de la Belgrad din 1739, prin care Imperiul Habsburgic pierdea teritorii importante.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Edificarea cetății a necesitat eforturi uriașe, umane și materiale, la care și-au adus contribuția și peste 20.000 de țărani români. Se spune că 11.000 de pensii s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor. Costurile pentru construcția cetății ar fi însumat un milion de guldeni de aur, potrivit site-ului viziteazaalbaiulia.ro.
De-a lungul timpului, autoritățile habsburgice au alocat numeroase sume de bani pentru întreținerea cetății, respectiv pentru lucrările la acestea. De exemplu, în anii 1804-1805 s-au derulat lucrări de peste 28.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cetatea are forma unui heptagon neregulat și include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane și raveline, delimitate de șanțuri largi și adânci, porți de acces și cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Fortificația includea între zidurile ei suprafața cetății anterioare.
Bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen, respectiv bastionul Sașilor și bastionul Bethlen, au fost integrate în noul sistemul de apărare, primind funcția de cavalieri - platforme de tragere.
Fiecare bastion a primit numele unei personalități istorice sau religioase: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Elisabeta, Sfântul Carol, Sfântul Mihail și Sfânta Treime.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Fortificația avea șase porți situate pe axa est-vest, decorate cu statui și basoreliefuri, iar poarta a VII-a era singura poziționată pe latura nordică.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Poarta Carol, adică Poarta a III-a, este un ansamblu arhitectonic și sculptural în stil baroc, având forma unui dublu arc de triumf. În partea superioară domină statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată cetatea. Monumentul a fost ridicat mai ales în scop propagandistic, împăratul Carol al VI-lea fiind reprezentat triumfător, în timp ce calul său, redat într-o atitudine de înverșunare, calcă în picioare militari turci. Statuia era inițial de alabastru, deci cea care poate fi văzută în prezent nu este originalul. Iezuitul Anton Holler menționează în scrierile sale că marea poartă de est a cetății ar fi costat 40.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ultimii ani, în Cetatea Alba Carolina au avut loc numeroase lucrări de restaurare cu fonduri europene. În prezent, se derulează un proiect privind lucrări de consolidare, conservare și restaurare componente artistice din piatră la patru dintre porțile cetății, printr-o finanțare nerambursabilă de peste 1,8 milioane de euro, obținută de la Institutul Național al Patrimoniului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alba: PS Claudiu a anunțat convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Claudiu Lucian Pop, a anunțat, joi, la Blaj, intenția de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră, el menționând că a primit în acest sens consimțământul Sinodului Episcopilor. 'Astăzi, ne aflăm într-un moment de răscruce. Pe care trebuie s
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?' - lansat la Bookfest
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?', de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț Anghel, a fost lansat, joi, la standul Editurii Humanitas de la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Jurnalista Sabina Fati, moderatoarea lansării, a afirmat că suveranismul nu este doar în România,
Mircea Cărtărescu, la Bookfest: 'Texistența' - un autoportret, o carte de aforisme; mi-aș fi dorit să fiu un scriitor de nișă
Scriitorul Mircea Cărtărescu și-a lansat joi la Bookfest cel mai recent volum, 'Texistența', pe care l-a caracterizat drept 'un autoportret', 'o carte de aforisme', mărturisind că și-ar fi dorit 'din tot sufletul' să fie 'un scriitor de nișă', 'citit și înțeles de foarte puțini oameni'. 'Ce să vă spun,
Pregătiri pentru proclamarea locală: Patriarhul Daniel a sfințit racla cu moaștele Sf. Elisabeta de la Pasărea
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a sfințit joi, la Palatul Patriarhiei, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și trei icoane relicvar, prilej cu care a subliniat că aceasta 'a dus o viață aspră de nevoință'. Evenimentul a avut loc în ajunul proclamării locale a canonizării sfintei, care va fi oficiată viner
Bihor: Expoziție de fotografie, în Cetatea Oradea, cu imagini realizate și de ambasadorul Japoniei în România, Katae Takashi
Asociația Internațională Euro Foto Art (AIEFA) a vernisat joi, în Cetatea Oradea, expoziția de artă fotografică intitulată 'Pod cultural Japonia - România', cu fotografii realizate de ambasadorul Japoniei în țara noastră, Katae Takashi și artistul fotograf Ștefan Toth Istvan, președintele asociației. Expoziția cuprinde o selecție de 4
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, a fost lansat la Bookfest
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, o monografie apărută la Editura Cartier, care își propune să redeseneze cu acuratețe și obiectivitate fizionomia literară a lui Mircea Cărtărescu prin impresii redate de importanți scriitori români, a fost lansată, joi, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Printre cei care au scris de
Criticul de artă Călin Stegerean: Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării mele la final de mandat
Criticul de artă Călin Stegerean, fost manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din București, a anunțat joi că a câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării sale la final de mandat, Curtea de Apel hotărând că evaluarea acestuia a fost incorectă. 'Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii! Curt
Uniunea Scriitorilor se adresează președintelui Senatului, 'consternată' de excluderea reprezentantului său din Consiliul ICR
Uniunea Scriitorilor din România i-a transmis, joi, o scrisoare deschisă președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în care își exprimă 'consternarea' în legătură cu excluderea reprezentantului Uniunii, criticul literar și eseistul Angelo Mitchievici, din Consiliul Institutului Cultural Român. 'Consiliul Uniunii Scriito
Alba: Incunabule și alte rarități bibliofile din secolele XVI-XVII, într-o expoziție temporară la Museikon
Alba Iulia, 4 iun /Agerpres/ - Patru incunabule din colecția Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, tipărite în perioada 1487-1500, dar și o serie de rarități bibliofile din secolul al XVI-lea, cum ar fi unul din primele atlase de buzunar, pot fi văzute, până în 4 septembrie, într-o expoziție vernisată, joi, la Museikon. Expoziți
Record la Concursul Enescu: 645 de tineri muzicieni din 55 de țări, înscriși la secțiunile vioară, violoncel și pian
Un număr de 645 de tineri muzicieni din 55 de țări s-au înscris la secțiunile instrumentale vioară, violoncel și pian din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu. Este cel mai mare număr de concurenți înregistrat în istoria competiției, de la prima sa ediție, organizată în anul 1958. Potriv
Bookfest/ Premiile Muzeului Literaturii - Profesorul Bruno Mazzoni și gazetarul Petre Mihai Băcanu, printre laureați
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a decernat joi, în cadrul unei ceremonii desfășurate în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, premiile care recompensează importante titluri din domeniul filologiei apărute în anii 2024 și 2025 și acordate unor personalități ale literelor și culturii românești și străine. Fe
Brăila: Hariclea Darclée, omagiată la 166 de ani de la naștere și 145 de ani de la debutul pe scena brăileană
Primăria Municipiului Brăila și Fundația Darclée organizează, în perioada 9-10 iunie, la Teatrul 'Maria Filotti', cea de-a doua ediție a manifestării culturale 'Zilele Darclée', dedicată celebrării sopranei Hariclea Darclée, de la a cărei naștere se împlinesc 166 de ani, precum și 145 de ani de la debutul său artistic pe scena
Spectacolul 'Farul' - premieră la Teatrul Ion Creangă, pe 14 iunie
Spectacolul 'Farul', semnat de Andra Burcă, va avea premiera pe 14 iunie, de la ora 18:00, la Sala Mare a Teatrului Ion Creangă. Publicul va avea însă ocazia să îl vadă în avanpremieră pe 5 iunie, de la aceeași oră, au anunțat organizatorii. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, producția îi are în di
Timiș: Festivalul Internațional Timișoara Muzicală a adus mii de spectatori la Operă
Ediția aniversară cu numărul 50 a Festivalului Internațional 'Timișoara Muzicală', desfășurată în perioada 26 aprilie - 31 mai, a atras mii de spectatori la evenimentele organizate de Opera Națională Română din Timișoara (ONRT). Potrivit unui comunicat transmis joi de ONRT, programul manifestării a cuprins 11 evenimente des
Buzău: 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', la Muzeul Județean
Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu Muzeul de Artă Populară Constanța, organizează expoziția 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', eveniment care propune vizitatorilor o incursiune în universul materialelor textile tradiționale românești, cu piese reprezentative și motive populare muntenești și dobrogene.