REPORTAJ/Alba: 310 ani de la începerea lucrărilor la cea mai mare cetate de tip Vauban din România
În urmă cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Carolina, la care s-a lucrat mai bine de două decenii, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, un simbol astăzi al orașului Alba Iulia și principalul punct de atracție din punct de vedere turistic.
Pentru a marca împlinirea a 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia a fost vernisată marți o expoziție, organizată în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum - filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca 'Raday' Budapesta, Biblioteca Națională 'Szechenyi' Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Muzeul 'Haaz Rezso' Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș și Biblioteca Județeană 'Octavian Goga' Cluj.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Este o expoziție dedicată cetății din orașul nostru. (....). Ideea acestei conferințe este de câțiva ani', a spus, la vernisaj, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care a menționat că unele piese sunt prezentate pentru prima dată publicului din România.
Piesele alese pentru expoziție oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Expoziția dedicată împlinirii a 310 ani de la începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina integrează, cumva, piese atât de natură arheologică, cât și piese de artă sau carte veche și numismatică. Ideea noastră a fost de a aduce ceva nou în fața publicului, evitând, cumva, piesele din expoziția permanentă a muzeului, care pot fi văzute oricând. Un ajutor foarte important a venit de la partenerii în organizarea expoziției, instituții care au împrumutat o parte din piesele expuse', a declarat principalul organizator al expoziției, Florin Bogdan, bibliotecar al MNU Alba Iulia.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Acesta a precizat că multe dintre piesele expuse provin din străinătate, obținându-se pentru prima dată licențele de reproducere pentru tot ceea ce înseamnă planurile cetății, care se află în arhivele de la Viena și Budapesta.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
El a punctat că 'vedetele' expoziției sunt un manuscris din colecția Bibliotecii Batthyaneum, cu miniaturi cu reprezentări ale arhitecturii militare specifice secolului al XVIII-lea, Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, tipărită la Alba Iulia, un basorelief roman cu Lupoaica cu Romulus și Remus, din secolele II-III, precum și un inventar funerar din secolul al VI-lea, conținând piese din aur.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Manuscrisul la care a făcut referire Florin Bogdan, 'Ecole de Mars pour apprendre l art de fortifier bien', datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind pentru prima dată în ultimii 43 de ani când Biblioteca Batthyaneum a împrumutat o piesă în cadrul unui eveniment organizat de o altă instituție din România. Realizat în cinstea aristocratului Philip Gonzaga, manuscrisul în limba franceză tratează sistemele de fortificații concepute de arhitecții Blaise Francois Pagan (1604-1665) și Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), folosind inclusiv culori diferite pentru a diferenția parapetele, cunetele, traversele, dar și șanțurile, glacisul și taberele militare.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, din 1608, beneficiază de o legătură realizată din tăblii din lemn îmbrăcate în piele, cu ornamente în formă de evantai, aurite. Caracteristica specială a exemplarului o reprezintă însemnările principelui Gheorghe Rakoczi I (1593-1648). Însemnările din Biblie mărturisesc că a fost un cititor fidel al cărții. Piesa provine din colecțiile Colecțiile Raday (Budapesta).
Mai pot fi văzute în expoziție, care este deschisă publicului până în 22 martie 2026, și o serie de cărți vechi, gravuri, piese de armament, piese numismatice, documente, medalii cu imaginea cetății Alba Carolina în secolele XVIII și XIX.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
De exemplu, este expusă o vedută imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688, dar și o vedută a Cetății Alba Carolina din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Se poate vedea și condica privind lucrările efectuate la cetatea Alba Iulia în perioada 1 noiembrie 1804 - 31 octombrie 1805.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Cetatea a fost construită între anii 1715 și 1739, la inițiativa autorităților habsburgice, lucrările fiind avizate de prințul Eugeniu de Savoia, pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de fortificație - sistemul Vauban.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Gândită ca un simbol al noii puteri politice, administrative, economice și militare a Casei de Austria, impunătoarea construcție a primit numele împăratului Carol al VI-lea, fiind numită Cetatea lui Carol (Carlsburg).
Lucrările de construcție au început la 4 noiembrie 1715, în prezența guvernatorului Transilvaniei, Sigismund (Zsigmond) Kornis.
Doi ani mai târziu, în 1717, după ce Visconti a murit de ciumă, fiind îngropat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, conducerea șantierului a fost preluată pentru un deceniu de un alt italian, Iosif de Quadro, a cărui piatră de mormânt se păstrează în colecțiile muzeului din Alba Iulia, urmat apoi de Konrad von Weiss (1729-1737), care deținea funcția de director general al fortificațiilor din Transilvania.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Volumul lucrărilor s-a dovedit a fi impresionant, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea orașului și a cetății medievale, precum și mutarea populației. Potrivit istoricilor, în anul 1715, austriecii i-au despăgubit pe locuitorii expropriați cu bani și loturi de pământ.
La final, cetatea ocupa o suprafață de aproximativ 110 hectare. Ea avea un sistem propriu de canalizare, o moară, fântâni pentru aprovizionarea cu apă, pulberării, depozite de alimente, furaje și materiale, ateliere de reparații, servicii și alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldați, în timp de război.
Construcția s-a desfășurat în etape și a rămas un proiect neterminat, elementele complexului militar nefiind niciodată finalizate conform planului inițial. Unul dintre motive ar fi fost determinat de schimbarea zonelor strategice în urma Tratatului de pace de la Belgrad din 1739, prin care Imperiul Habsburgic pierdea teritorii importante.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Edificarea cetății a necesitat eforturi uriașe, umane și materiale, la care și-au adus contribuția și peste 20.000 de țărani români. Se spune că 11.000 de pensii s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor. Costurile pentru construcția cetății ar fi însumat un milion de guldeni de aur, potrivit site-ului viziteazaalbaiulia.ro.
De-a lungul timpului, autoritățile habsburgice au alocat numeroase sume de bani pentru întreținerea cetății, respectiv pentru lucrările la acestea. De exemplu, în anii 1804-1805 s-au derulat lucrări de peste 28.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cetatea are forma unui heptagon neregulat și include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane și raveline, delimitate de șanțuri largi și adânci, porți de acces și cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Fortificația includea între zidurile ei suprafața cetății anterioare.
Bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen, respectiv bastionul Sașilor și bastionul Bethlen, au fost integrate în noul sistemul de apărare, primind funcția de cavalieri - platforme de tragere.
Fiecare bastion a primit numele unei personalități istorice sau religioase: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Elisabeta, Sfântul Carol, Sfântul Mihail și Sfânta Treime.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Fortificația avea șase porți situate pe axa est-vest, decorate cu statui și basoreliefuri, iar poarta a VII-a era singura poziționată pe latura nordică.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Poarta Carol, adică Poarta a III-a, este un ansamblu arhitectonic și sculptural în stil baroc, având forma unui dublu arc de triumf. În partea superioară domină statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată cetatea. Monumentul a fost ridicat mai ales în scop propagandistic, împăratul Carol al VI-lea fiind reprezentat triumfător, în timp ce calul său, redat într-o atitudine de înverșunare, calcă în picioare militari turci. Statuia era inițial de alabastru, deci cea care poate fi văzută în prezent nu este originalul. Iezuitul Anton Holler menționează în scrierile sale că marea poartă de est a cetății ar fi costat 40.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ultimii ani, în Cetatea Alba Carolina au avut loc numeroase lucrări de restaurare cu fonduri europene. În prezent, se derulează un proiect privind lucrări de consolidare, conservare și restaurare componente artistice din piatră la patru dintre porțile cetății, printr-o finanțare nerambursabilă de peste 1,8 milioane de euro, obținută de la Institutul Național al Patrimoniului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mureș: Orchestra UMFST și Trupa Re-Born, în deschiderea Zilelor Târgumureșene
Orchestra Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Trupa Re-Born de la Palatul Copiilor din municipiu, câștigătoarea trofeului 'Românii au talent', alături de Alina Manole & Band, deschid joi seara, în Cetatea Medievală, ediția cu numărul 29 a Zilelor Târ
Iași: Lucrări ale lui Pablo Picasso vor fi expuse la Palatul Culturii, în perioada 3-12 iulie
Vizitatorii Palatului Culturii din Iași vor avea ocazia să admire ceramică pictată și glazurată, precum și cromolitografii realizate de Pablo Picasso, în cadrul unei expoziții organizate, în perioada 3-12 iulie, de Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași, în parteneriat cu 'Artmark'. Intitulată 'Picasso l
Cristian Mungiu - invitat de onoare la Festivalul din La Rochelle; retrospectivă cu nouă lungmetraje și toate scurtmetrajele sale
Regizorul Cristian Mungiu este invitat de onoare al celei de-a 54-a ediții a Festivalului Internațional de Film din La Rochelle - FEMA La Rochelle, Franța, care se desfășoară în perioada 26 iunie - 4 iulie. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român transmis, joi, AGERPRES, Cristian Mungiu se va afla la FEMA La Rochelle
Neamț: Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România - prezenți la Festivalul 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț'
Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România vor fi prezenți la a 51-a ediție a Festivalului 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț', eveniment cultural organizat în perioada 5-11 iulie de Centrul pentru Cultură și Arte 'Carmen Saeculare' și finanțat de Consiliul Județean (CJ) Neamț. 'Mă bucură faptul că și anu
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', luni, la Academia Română
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', dedicată fondatorului Școlii românești de biologie celulară și al Institutului de Biologie și Patologie Celulară, la 100 de ani de la nașterea sa, va fi organizată luni, în Aula Academiei Române, de la ora 10:00. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul de B
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele recente din Venezuela
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele care au avut loc recent în Venezuela și care au provocat pierderi de vieți omenești, rănirea mai multor persoane și imense pagube materiale. 'În semn de profundă durere față de cei afectați de cutremurele care au lovit recent Venezuela, provocând p
'Cu Enescu, la Enescu' - prima ediție a Taberei Muzicale Estivale la Tescani
Prima ediție a Taberei Muzicale Estivale se desfășoară în această săptămână la Tescani, sub genericul 'Cu Enescu, la Enescu'. ''Centrul de Cultură ''Rosetti Tescanu - George Enescu'' găzduiește în această săptămână prima ediție a Taberei Muzicale Estivale Tescani, un proiect de înaltă ținută academi
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris - printre invitații la Festivalul 'Vasluiul Medieval'
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris se numără printre invitații ediției din acest an a Festivalului 'Vasluiul Medieval', care va avea loc în perioada 3 - 5 iulie la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani. Organizatorii propun publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul mediev
Bihor: Seară muzicală Kaganovskiy, la Palatul episcopal baroc; invitată - flautista Sandor Agnes Klara
Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a găzduit miercuri ultima ediție a Serilor Muzicale Kaganovskiy înaintea vacanței de vară, un concert de muzică de cameră susținut de Sandor Agnes Klara (flaut), Artur Kaganovskiy (vioară), Eszter Kaganovskiy (violă) și Sviatoslav Perepelytsia (violoncel). Evenimentul a propus un parcurs muzica
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - de joi până duminică, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc de joi până duminică, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-coregra
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Ma
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pia
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului.
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști cons
REPORTAJ/Ziua Iei/Cămăși vechi, readuse la viață în cadrul unui proiect al Muzeului 'Ștefan cel Mare' Vaslui
Zece ii cusute după după modelul unor cămăși tradiționale vechi, existente în patrimoniul Muzeului Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, au fost prezentate, miercuri, în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Universale a Iei. Iile au fost lucrate de câteva femei care, din dragoste pentru portul popular, au p