La un an de la stabilirea recordului mondial pentru cel mai rapid turneu pe toate continentele, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga au bifat o nouă performanță remarcabilă: în această toamnă, cei doi artiști au înconjurat planeta de două ori în doar o lună și jumătate, turneele lor recente având un dublu scop: promovarea muzicii românești la nivel mondial și comemorarea compozitorilor persecutați de regimuri totalitare.

Într-un interviu acordat AGERPRES, muzicienii au împărtășit detalii din aventura acestei călătorii, care a adus atât experiențe excepționale, cât și provocări neașteptate.

'Noi am crezut că anul ăsta o să facem pentru a treia oară înconjurul pământului, ceea ce s-a și întâmplat în luna septembrie. Și era deja o premieră, cel puțin pentru muzica și pentru cultura românească. Poate că este și la nivel mondial, asta chiar merită studiat măcar pentru un scop statistic. Dar, într-adevăr, s-a desfășurat turneul ăsta pe patru continente. A fost un înconjur al lumii, însă a venit și un al doilea tur al planetei, aproape neașteptat, adus de o serie de concerte în Japonia. Adică, întoarcerea din Japonia nu s-a mai produs înapoi către vest, așa cum a fost în sensul invers al plecării, ci am continuat tot către est și ne-am bucurat și de niște absolute privilegii ale unor călătorii în zone în care se ajunge foarte greu. Trecând peste Polul Nord, am văzut aurora boreală, am văzut Groenlanda de sus, așa că să fii muzician și să călătorești prin lume are și niște bucurii secundare considerabile, la care poate că uneori nu te gândești, dar care după aceea îți umplu memoria și viața cu momente cu adevărat memorabile', a povestit Ștefan Doniga.

Proiectele muzicale ale artiștilor au o tematică bine definită, iar în această toamnă conceptul a fost dat de comemorarea a 80 de ani de la Holocaust.

Turneul, intitulat 'Muzica Prohibita', a inclus lucrări ale compozitorilor persecutați de regimuri naziste sau comuniste, precum Paul Constantinescu, Mihail Jora, Miriam Marbei, Walter Klepper, Ernest Bloch, Dmitri Șostakovici și Sergei Bortkiewicz.

'S-a articulat un program foarte relevant în primul rând pentru ideea de libertate. Este o idee care suntem convinși că ar trebui să intre în discuție din ce în ce mai des în societate, în ultima vreme, pentru că îi vedem efectele secundare ale absenței. Atâta vreme cât uităm ce ne aduce libertate, cât uităm valorile libertății, pierdem din toate celelalte valori ale vieții. Asta a fost tema principală serioasă a călătoriei noastre. Vrem mereu să facem această disjuncție între partea de divertisment a culturii și partea de adevăr a culturii. Din păcate, cultura în ultima vreme este percepută mult mai des ca o formă de divertisment. Iar conținutul îi este acordat în consecință. Cultura devine superficială și devine de scurtă durată. Noi vrem să atragem atenția asupra faptului că, în sine, cultura reprezintă adevăr, iar ceea ce am prezentat noi prin proiectul ăsta a fost adevărul unor momente dramatice ale istoriei. Am luptat cu armele noastre împotriva uitării', a subliniat acesta.

În ciuda dificultăților, de la furtuni și zboruri anulate, la probleme de viză în Kenya și îmbolnăviri rezolvate uneori miraculos, muzicienii au reușit să susțină fiecare concert programat.

'Așadar, conținutul proiectului s-a oglindit, pe de-o parte, în repertoriu și în poveștile fiecăruia dintre compozitori, și pe de altă parte, în traiectorie, pentru că am fost și am cântat în toate orașele din lume care găzduiesc sedii ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). E o formă de respect față de activitatea acestui prestigios forum internațional de luptă împotriva persecuției. Am fost la Geneva, la Viena, la Brisbane, la Nairobi, unde este un centru pentru populațiile indigene și la New York, evident. Asta a fost traiectoria. Dar au mai fost inserate și alte evenimente', a mai precizat Ștefan Doniga.

Un moment cu adevărat special a avut loc la Brisbane, unde Diana și Ștefan au cântat o sonatină de Walter Michael Klepper, compozitor român de origine germană, chiar de ziua de naștere a fiului acestuia, Ralf Klepper.

Ralf luase legătura cu Diana cu doi ani în urmă, atunci când a văzut un videoclip filmat la Cluj-Napoca de cei doi muzicieni, ce includea piese compuse de tatăl său.

Inițial, Ralf a emigrat cu familia lui din România în Germania, iar apoi a emigrat în Australia, la Brisbane.

'Acest lucru pare aproape imposibil din punct de vedere statistic, dar ne arată că muzica poate crea legături profunde și neașteptate', a punctat Ștefan.

A urmat apoi, la doar o săptămână după primul turneu, seria 'Tokyo Meets Enescu', având în prim plan 'Sonata a treia în caracter popular românesc', de George Enescu, apreciată de publicul japonez pentru rafinamentul și virtuozitatea stilistică.

'A fost o serie pe care am numit-o 'Tokyo Meets Enescu'. Pentru că ni s-a solicitat, în mod special, să cântăm 'Sonata a treia în caracter popular românesc', de George Enescu. Și este și o coincidență, o potrivire cronologică foarte bună. Anul viitor se va împlini un secol de la compunerea acestei capodopere. De ce este importantă? De ce spunem că este importantă? Este o creație definitorie în traiectoria muzicii de factură clasică camerală românească. După această creație s-a scris altfel de muzică. Dacă această lucrare în sine nu se compunea, astăzi românii compuneau un alt fel de muzică atât de importantă. Da, a fost o adevărată cumpănă în ceea ce a însemnat creația muzicală românească. Este genul de lucrare care concentrează în 40 de pagini ceea ce a însemnat, de pildă, Tchaikovsky pentru întreaga muzică rusă. Adună toată influența tradițională și o revarsă în universalitate. Învață orice muzician din orice parte a lumii cum să cânte muzica lăutărească românească', afirmă Ștefan.

Ca o concluzie a acestor turnee, muzica românească este prezentată de artiști ca având o valoare universală.

'Cred că cea mai importantă concluzie este... bucuria descoperirii faptului că muzica românească și cultura româneasă este universală, este atât de profund legată de natura umană, încât este identificabilă și acceptabilă, apreciabilă de orice purtător al titlului de ființă umană, de oriunde ar fi. Muzica românească atinge acel element esențial, nu trebuie explicată nicăieri. Dacă foarte multe produse culturale pe care le considerăm exotice, din diverse părți ale lumii, pentru noi pot fi categorisite cel mult interesante sau atractive, cu bunăvoință sau fără, muzica românească stârnește reacții sincere, oriunde, nu neapărat în zone care sunt influențate de cultura de tip european. Am cântat în Maroc, am cântat în Africa de Sud, am cântat în Kenya și de foarte multe ori către un public nativ, nu către un public de expați sau către un public familiarizat cu cultura europeană. Reacția a fost de receptare autentică, de primire autentică, nu a stârnit niciun fel o reacție de tatonare. Nu a avut nevoie de un spațiu intermediar de înțelegere. Nu a avut nevoie dă explicații. Cred că ăsta este cel mai frumos lucru pe care l-am descoperit', a explicat Ștefan.

Diana Jipa a adăugat că, pentru a fi convingător, trebuie în primul rând să fii onest, acest lucru stând, în opinia ei, la baza muzicii românești.

'Pentru a fi convingător trebuie să fii în primul rând onest și cred că asta stă la baza muzicii românești. De aceea, pătrunde în esența omului, în esența ascultătorului, indiferent de unde vine, cum s-a format, în ce mediu trăiește. Muzica românească atinge esența ființei umane și nu are nevoie de explicații. Este primită autentic oriunde în lume', a spus Diana Jipa.

În perioada 5 septembrie - 22 octombrie, cei doi artiști au parcurs efectiv două înconjururi ale lumii, depășind astfel orice realizare fictivă a lui Phileas Fogg.

În opinia celor doi muzicieni, muzica românească și cultura noastră pot fi universale, iar bogăția moștenirii culturale europene și românești merită apreciată și împărtășită lumii.

'Să fim recunoscători că trăim într-o parte a lumii care ne oferă libertate și posibilitatea de a descoperi și împărtăși moștenirea noastră culturală. Aceasta este adevărata bogăție. Ceea ce structurează ideea aceasta de spațiu cultural românesc conține enorm de multe elemente și noi suntem beneficiarii acestui metisaj istoric superb, rar, unic la nivel european și care ne definește. Și e foarte bine că este așa, suntem mândri că este așa, sunt foarte bogați din punctul ăsta de vedere. Și asta vedem nu numai prin comparație cu spațiile imense pe care le-am vizitat, ci și prin aprecierea publicului de acolo. Și nu putem să spunem că am ajuns departe. Am ajuns cel mai departe. Mai departe de atât, geografic vorbind, nu se poate merge pe planeta asta', a conchis Ștefan Doniga. AGERPRES/(A - redactor: Sebastian Olaru, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: Arhiva personală /Ştefan Doniga