Buduroaiele sau coșnițele, folosite încă de pe vremea dacilor, precum și modul în care se practica albinăritul tradițional au fost prezentate, miercuri, unui grup de elevi la Muzeul Etnografic 'Anton Badea' din Reghin de către singurul vânător de albine sălbatice din țară, Mihai Grama din satul Căcuciu, declarat anul trecut Tezaur Uman Viu la categoria apicultură.

'Am prezentat astăzi meșteșugul de făcut coșnițe. Coșnița reprezintă buduroaiele sau adăposturile pentru albine de pe vremea dacilor sau mai de demult. Acum 50 de ani, 100 de ani, de exemplu, orice țăran din România știa să confecționeze o coșniță și să o lipsească cu lut și cu balegă de cal, fiindcă dacă pui numai argilă, crapă. Așa se făcea. O coșniță adusă aici e chiar de la bunicul meu, de la Orșova Pădure, dar orice casă țărănească sau majoritate aveau, undeva în târnaț, după casă, lângă grajd, toți aveau cinci-șapte-zece-cincisprezece stupi. Uite aici avem niște exponate. Vedeți asta, de exemplu, din alun despicat, cum să fac coșărcile, coșurile și alte obiecte de artizanat. Aia e din nuiele de răchită și din curpen (...). Le arăt la copii exact cum se împletește din curpen și cum se lipea, meșteșugul, așa cum se face o coșniță. Atunci nu aveau oamenii scule de lucrat în lemn, totul era manual, totul era din brișcă, din bardă, era foarte simplă viața și, mai mult decât atât, aveau pe lângă casa lor această materie primă gratuită', a declarat presei Mihai Grama.

Tezaurul Uman Viu, Mihai Grama este recunoscut pentru practicarea bărcuitului, o metodă antică prin care oamenii de la poalele munților Gurghiu și Călimani își făceau provizii de miere.

El spune că mierea depusă de albine în fagurii din coșnițe este mult mai gustoasă decât cea obținută în fagurii existenți azi în stupii moderni și că un institut de cercetare din Germania a început deja să reia tradiția mierii obținute în coșniță.

'Gustul la mierea din fagure îi altul. În primul rând primești certificare ecologică în secunda doi, fiindcă nu poți să pui foiță din plastic sau din parafină sau din altceva. Și totul e natural, totul e pur, așa cum era o dată. Plus gusturile nealterate (...). Acum coșnițele sunt înlocuite cu stupi moderni, mobili, de diverse tipuri, cu rame de unu pe unu, trei pe patru, unu pe doi, din brad sau din poliuretan sau din polistiren, chiar și din plastic, deci sunt de toate tipurile, găsim pe piață, se fac și în România, chiar la Târgu Mureș, din poliuretan. Se importă din diverse țări, din plastic, din tot felul de combinații, izolat cu tot felul de facilități de vizitare, de hrănire, cu funduri anti-varroa, cu plasă, ca să vezi infestația de varroa. Dar vă spun că foarte multe stupine deja reintroduc coșnița și clăditul natural. E o altă dimensiune la celulă, nu se mai dezvoltă varroa are și rol de combatere biologică. Fiecare intervenție umană într-un stup, să deschizi, să dai fum etc. e ca revoluție, o debandadă totală. Îi trebuie cel puțin două zile să-și revină și fiecare albină să știe ce are de făcut, să-și reia activitatea', a precizat Grama.

Apicultorul le-a arătat copiilor un stup cu un geam de sticlă, unde au putut să vadă albinele cum lucrează pe fagure.

'Copiii trebuie să vadă și să știe de unde am pornit, care ne sunt tradițiile, care ne sunt rădăcinile și trebuie să vadă și partea bună și frumoasă a lucrurilor (...). Ei trebuie să știe să-și aleagă în viitor ce consumă. Am avut un record, nu am deschis opt ani o coșniță. Să ai opt ani și să nu ai controlul în el, asta spune ceva. Astăzi sunt care se uită în fiecare săptămână în stup și e o problemă pe plan mondial cu diverse boli, viruși și toate nenorocirile. Dar eu sper ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să ne pierdem tradițiile, rădăcinile și obiceiurile, mai ales culinare. La Ziua Crucii întotdeauna se făcea vânătoarea de albine, chiar dacă aveau albine și acasă, bunicul meu avea și acasă, dar era mai interesant să meargă să umble două zile în pădure, să găsească, să taie, să aducă un fagure și să se bucure toată familia, toți vecinii, neamurile și prietenii. La un om suferind, pe patul de moarte, îi duceau o bucată de fagure din ăla din pădure și era ceva magic. Nu există nimic în alimentația modernă care să poată înlocui polenul, păstura, lăptișorul de matcă și beneficiile consumului de produse apicole', a subliniat Mihai Grama. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: MUZEUL ETNOGRAFIC "ANTON BADEA" REGHIN