Filmul 'De la Doină la Rembetiko - o rapsodie balcanică', regia Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis, va avea două proiecții speciale, pe 25 și 26 octombrie, la Baia Mare și, respectiv, Târgu Lăpuș, în cadrul primei ediții a Zilelor filmului de patrimoniu în Maramureș, informează Asociația Culturală CRN.

Proiecțiile speciale sunt programate pe 25 octombrie, de la ora 18:30, la Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor din Baia Mare și, respectiv, pe 26 octombrie, de la ora 18:30, la Casa de Cultură 'Vasile Grigore Latiș' din Târgu Lăpuș, precizează un comunicat al Asociației transmis, miercuri, AGERPRES.

Evenimentele vor avea loc în prezența regizorului Cristian Radu Nema, a inițiatorului proiectului, Bianca Beatrice Michi, precum și a unora dintre protagoniștii filmului și se bucură de înaltul patronaj al Ambasadei Greciei în România.

'De la Doină la Rembetiko - o rapsodie balcanică', film documentar artistic turnat în Maramureș și în Grecia, evocă rădăcinile culturale ale unor elemente emblematice de patrimoniu imaterial: doina românească și rembetiko grecesc.

Filmul își propune să creioneze confluența dintre două genuri muzicale aparte ce reprezintă spiritualitatea a două popoare ce se întâlnesc într-un spațiu cultural unic: doina românească și rembetiko grecesc, ambele incluse în patrimoniul imaterial UNESCO. Pelicula este inspirată de corespondența epistolară dintre bunicul autoarei scenariului, Bianca Beatrice Michi, și scriitorul Panait Istrati, de la a cărui naștere s-au împlinit 140 de ani în 2024. Pe lângă valoarea sentimentală, filmul are o valoare de patrimoniu din perspectivă etnomuzicologică.

'Cinematografia română este, în opinia mea, parte din patrimoniul nostru cultural imaterial. Nu doar al României, ci al întregii Europe. Aș propune-o, integral și necondiționat, spre a face parte din patrimoniul UNESCO, așa cum doina românească a fost inclusă, sau rembetiko grecesc, aceste două trăiri muzicale aduse în lumină în acest film. Prin fiecare creație cinematografică pe care am încercat să o clădesc până acum, și prin cele pe care le voi face în continuare, vreau să știu că acest izvor nu va seca vreodată', a afirmat regizorul Cristian Radu Nema, potrivit sursei citate.

Naratorul filmului este interpretul și omul de cultură Nicu Alifantis, care descrie mozaicul cultural căruia îi aparțin, într-un fel, cele două genuri muzicale.

'Filmul acesta m-a adus mai aproape de emoția copilăriei și de căutarea rădăcinilor. Trebuie să știm de unde venim pentru a putea afla către ceea ce aspirăm. Mă bucur că reușesc să împărtășesc cu ceilalți bucuria de a face parte dintr-un mozaic etno-cultural', a declarat Nicu Alifantis, citat în comunicat.

La realizarea filmului au participat, de asemenea, interpreta maramureșeană Maria Casandra Hauși și prof. Gheorghe Gh. Pop, precum și alți artiști din România și Grecia, printre care Horitoarele din Lăpuș, surorile Danciu din Costeni, Maria Leordean din Leordina, Ioan Pop din Hoteni, Ștefan Cosma din Vișeu de Jos, Buda Ana din Lăpuș, Alexandru Ilea-Noian, dar și Niki Xilouri și Vanghelis Siligardos, din Grecia.

Proiecțiile de film sunt completate de vernisajul expoziției virtuale intitulată 'O prietenie dincolo de anotimpuri - Mihai Bandac și Dumitru Fărcaș', expoziție care aduce împreună doi artiști emblematici pentru spațiul cultural maramureșean și internațional, pictorul Mihai Bandac și muzicianul Dumitru Fărcaș. Expoziția este inspirată de proiectul artistic 'Anotimpurile' în care peisajele aerate ale artistului plastic fuzionează cu sunetul profund al taragotului.

Accesul la evenimente este liber.

Proiectul este organizat de Asociația Culturală CRN, este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș iar parteneri sunt Institutul Național al Patrimoniului, Colonia Pictorilor din Baia Mare, Casa de Cultură 'Vasile Grigore Latiș' din Târgu Lăpuș și Marmatia Art.

După 16 ani de la includerea doinei românești în Patrimoniul Imaterial UNESCO, proiectul 'Zilele filmului de patrimoniu în Maramureș' își propune să contribuie la păstrarea și promovarea unor elemente din patrimoniul imaterial românesc în legătură cu alte elemente de patrimoniu recunoscute la nivel european și să creeze prilejul de afirmare a unor interpreți și continuatori ai unor tradiții ancestrale, în contextul invocării unor personalități culturale recunoscute la nivel universal, dar insuficient prezentate în contextul actual. Proiectul încearcă să prezinte elementele de patrimoniu imaterial într-o manieră cât mai autentică și nealterată de tendințele comerciale. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)