În centrul municipiului Piatra-Neamț, dar totodată ascunsă de ochii celor care nu cunosc toate străduțele orașului, se află singura sinagogă din lemn din Europa, care a rămas în original.

Dar acesta nu este singurul aspect care o face unică. Arhitectura sinagogii este cea a unei biserici ortodoxe, pentru că la momentul construirii acesteia, la mijlocul secolului al 18-lea, meșterii zonei nu știau să ridice clădiri decât în acest stil.

Al treilea aspect care o deosebește de alte sinagogi este faptul că, de câțiva ani, aceasta este spațiu de rugăciune dar totodată a fost transformată și într-un spațiu cultural, fiind muzeu dar și loc unde se realizează vernisaje sau lansări de carte.

Președintele Comunității Evreiești din Piatra-Neamț, Emil Nicolae, a declarat, pentru AGERPRES, că toate aceste aspecte au făcut din Sinagoga Baal Shem Tov un reper important pe lista turiștilor din toată lumea.

'Această sinagogă este din anul 1766 dar a fost construită pe locul uneia de la 1.600. S-au făcut lucrări de restaurare 2006 - 2009 și s-a găsit fundația veche. De altfel, pe documentul lui Grigore Ghica al III-lea, care aprobă construcția în 1766, se spune: 'Se va face pe locul vechii sinagogi din material arzător'. Această sinagogă nu este importantă doar datorită vechimii ci este și singura din Europa, din lemn, rămasă în original. Au fost mai multe în Galiția unde erau răspândiți evreii, dar nu erau foarte arătoase. Erau niște magazii din lemn - pentru că lemnul era la îndemână - iar dacă exista Tora, se numeau sinagogi, pentru că așa este tradiția', a povestit, pentru AGERPRES, Emil Nicolae.

Faptul că arhitectura sinagogii este a unei biserici ortodoxe se datorează faptul că cei care au construit-o nu știau altă tehnică.

'Asta este o arhitectură specială. Practică, ea este o biserică din lemn de pe Valea Bistriței. Este identică arhitectural cu orice biserică de pe Valea Bistriței. Au fost meșteri locali, cu material local și cu proiect local. Doar că în loc de cruce, are Tablele lui Moise. Are cupolă, se vede din interior. Dar cupola nu este specifică sinagogilor. Nicio sinagogă din secolul al 19-lea nu are cupola. Dar aici este, pentru că arhitectura este a unei biserici cu cupolă. De asemenea, are coadă de rândunică la colț, îmbinarea grinzilor, șindrila', a explicat președintele Comunității Evreiești din Piatra-Neamț.

Când a fost numit în fruntea comunității, Emil Nicolae spune că a acceptat cu o singură condiție, și anume să transforme sinagoga și într-un spațiu cultural.

'Sinagoga mai mult stătea închisă, pentru că avem o comunitate mică. Am acceptat să fiu numit președintele Comunității Evreiești din Piatra-Neamț cu condiția să transform sinagoga în muzeu, pentru toată lumea. Astfel, partea de zid, de la intrare, făcută în perioada 1902 - 1904, a rămas spațiu de rugăciune, pentru cei 51 membri ai comunității Piatra-Neamț, care include și zona Târgu Neamț. Partea veche a devenit muzeu și spațiu cultural pentru diverse activități', a declarat acesta.

Poziționarea ei în centrul orașului, dar totodată pe o străduță laterală, a făcut să scape de sistematizarea care a avut loc în perioada comunistă.

Astfel, aceasta este singura sinagogă din cele 20 care existau în Piatra-Neamț, care a rămas în picioare.

'În Piatra-Neamț au fost în perioada interbelică circa 14.000 evrei, ceea ce însemna circa 40% din populația orașului. În consecință, erau vreo 20 de sinagogi în Piatra-Neamț. Sigur, în realitate erau opt sinagogi ca biserici, iar restul erau case de rugăciune pe cartiere, pe bresle: tâmplari, croitori, pietrari etc. Cu excepția Sinagogii Baal Shem Tov, toate celelalte au fost dărâmate de comuniști în anii '60 - '70. Ce s-a putut salva în timpul demolărilor de la celelalte sinagogi am folosit pentru muzeu. Două piese sunt însă ale Sinagogii Baal Shem Tov: Urna sfântă, din 1825, făcută de un meșter evreu local și corespondentul Amvonului, care este făcută în 1835. În vitrine mai sunt Tore, cărți, obiecte de rugăciune, din diverse perioade ale secolelor 19 - 20', a mai spus Emil Nicolae.

Întrebat de unde a luat numele Baal Shem Tov, Emil Nicolae a povestit: 'Avem informația de la Iosef Kaufman, cronicar, un cercetător care în 1928 - 1929 a scos Cronica comunității evreilor Piatra-Neamț. El face istoricul sinagogii și în afară de documentul amintit a lui Grigore Ghica, de la 1766, care certifică locul, anul și vechimea, explică și denumirea. Baal Shem Tov (Israel ben Eliezer, adevăratul său nume) este o poreclă care se leagă de o legendă evreiască ce spune că într-un secol există 41 de înțelepți care știu numele adevărat al lui Dumnezeu. Pentru că numele lui Dumnezeu apare în mai multe variante în Biblie dar este un nume pe care nici nu este voie să îl pomenești. Acești 41 de înțelepți ar fi știut numele și cu el făceau minuni. Și Baal Shem Tov ar fi fost unul dintre deținătorii numelui din generația lui. Pentru că Baal Shem Tov înseamnă 'păstrătorul numelui bun'. Baal Shem Tov era din Ucraina și a predicat în toată Galiția. Pleca de acasă cu lunile și predica în diverse comunități evreiești. Legenda spune că a ajuns în muntele Ceahlău ca să predice evreilor hasidici. Stătea într-o peșteră și de Shabat cobora la rugăciune la sinagoga din Piatra-Neamț. Aceasta este legenda care, conform lui Kaufman, leagă numele lui Baal Shem Tov de sinagogă'.

În momentul de față, comunitatea evreiască din Piatra-Neamț mai numără câteva zeci de membri, dar Sinagoga Baal Shem Tov nu mai este demult un spațiu de rugăciune dedicat exclusiv acestora, ci s-a transformat într-unul dintre cele mai importante spații culturale din oraș. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)