Icoana împărătească Deisis, de secol XVI, achiziționată recent și donată de Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României (MNAR), intrată în colecțiile permanente ale instituției, a fost prezentată în premieră publicului joi, cu ocazia Sesiunii anuale de comunicări științifice 'Date noi în cercetarea artei medievale și premoderne din România'.

'Este probabil una dintre primele sau singurele trei-patru piese care au mai rămas din această perioadă și care, în primul rând, mărturisesc prin ele însele faptul că, la un moment dat, în Țările Române, a început o producție de icoane realizată de meșteri anonimi, dar care are trăsături proprii, locale. Este o icoană valoroasă prin sine, prin caritatea ei, prin frumusețe, ca să spunem așa, și, al doilea, este valoroasă prin istoricul ei, prin ceea ce spune despre constituirea conștiinței culturale și a practicilor propriu-zis artistice pe acest teritoriu. Un teritoriu mai vast decât îl vedem acum, pe atunci, pentru că e o icoană care e probabil realizată undeva în sudul Dunării, într-o românitate înțeleasă mai larg', a declarat, în deschiderea simpozionului, directorul general interimar al MNAR, criticul și istoricul de artă Erwin Kessler.

Totodată, Kessler a salutat 'gestul' pe care l-a făcut Asociația Prietenilor Muzeului Național de Artă al României, pe care l-a caracterizat drept 'deschizător de drumuri'.

'Este un act de pionierat. Faptul că societatea, printr-o asociație care s-a profesionalizat în această direcție, s-a mobilizat, a găsit resurse într-un moment de lipsă totală de resurse, după cum știm', a punctat managerul, care și-a exprimat speranța ca astfel de evenimente 'să se întâmple de mai multe ori pe an'.

Evidențiind că 'din multe puncte de vedere, (...) icoana aceasta, scrisă cu inscripție în chilirice și greacă, spune mult despre noi', Erwin Kessler a arătat că Galeriile de Artă Veche Românească sunt cele mai apreciate de către vizitatorii străini.

'Simpozionul anual este cea mai importantă și cea mai consecventă manifestare științifică a Muzeului Național de Artă al României. Felicităm colectivul care se ocupă de acest lucru și care se va ocupa și pe viitor. Secția și Galeriile de Artă Veche Românească sunt cele mai dorite, vizitate și poate că nu neapărat înțeles într-un totul, dar apreciate de către vizitatorii străini. Este partea noastră aparte. Adică, diferența specifică, care este arta veche românească, care înseamnă în același timp și tradiția noastră și valori inestimabile, este cea mai mare colecție de artă bizantină și postbizantină din Europa', a subliniat Kessler.

El s-a angajat să promoveze și în viitor 'în mod cu totul deosebit' și în plan extern această parte a MNAR.

'Avem o mare valoare pe care am crescut-o și cu această icoană și pe care vom continua să o promovăm în viitor, în mod cu totul deosebit. Să fie cunoscută nu doar în plan intern, ci și în plan extern. Să o prezentăm, să o exportăm, temporar, evident, nu suntem toți cu coiful la noi, să o exportăm și să o facem accesibilă publicului european, pentru că este, în ultimă instanță, ceea ce ne definește. Istoricește vorbind, cel puțin. Iar riscurile de a ne defini anistoric sunt la fel de grave ca și acelea de a nu ne ști istoria', a adăugat Kessler.

Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a salutat 'efortul' Asociației Prietenii MNAR pentru achiziționarea icoanei.

'În cazul icoanei Deisis, negocierile privind achiziția către statul român au început de mai bine de un an. (...) Anul acesta, din cauza unui context nefavorabil, nu au mai fost bani să achiziționăm această icoană. Moment în care am făcut mai multe cereri, dar știm cu toții perioada prin care trecem. Și dacă Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României nu era alături de noi, această icoană poate nu era astăzi în patrimoniul muzeului și era închisă vizitării pentru totdeauna. Vreau să mulțumesc foarte mult Asociației pentru efortul pe care l-a făcut, pentru a ne fi alături în îndeplinirea dezideratului pe care toți îl dorim, acela de a ne îmbogăți patrimonul nostru cultural național și care are ca finalitate, de fapt, punerea la dispoziție a beneficiarului final, a cetățeanului, a acestor minunate bunuri, să aibă acces la ele, să le viziteze și să știe că fac parte din istoria noastră ca români și ca europeni', a spus Baciuna.

***
Icoana împărătească Deisis, de secol XVI, realizată în tempera și foiță de aur pe lemn (88 x 66,5 cm), ilustrează, potrivit MNAR, momentul cristalizării celor mai vechi ateliere de pictură din Țările Române și este una dintre puținele icoane împărătești păstrate din acea epocă. Ea îl înfățișează pe Iisus în ipostază de judecător, înconjurat de Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul și cei 12 apostoli - fiecare în rol de intercesor la Judecata de Apoi. Tema Deisis, derivată din termenul grecesc 'rugăminte' iar modul în care este redat în această icoană este unul extrem de rar întâlnit în colecțiile românești la piese de o asemenea vechime.

Din perspectiva valorii sale patrimoniale, icoana se remarcă și prin șansa de a putea documenta traseul său istoric. Ea a făcut parte, timp de peste jumătate de secol, din colecția Muzeului Municipiului București, unde a ajuns în anii '50 după confiscarea averii fostului ministru interbelic Ioan Manolescu-Strunga. Acest episod îi conferă icoanei o dată în plus calitatea de martor tăcut față de destinul dramatic al colecționarului care a murit la scurt timp după despărțirea sa de colecție, în închisoarea de la Sighet, se arată în comunicat.

Dincolo de unicitatea iconografică și vechimea piesei, valoarea icoanei este întărită de faptul că ea reflectă fenomenul colecționismului interbelic și circulația patrimoniului postbizantin în spațiul românesc. În plus, păstrarea ei într-o colecție muzeală i-a asigurat o conservare științifică ce a protejat-o de degradările inerente unor piese de o asemenea vechime și fragilitate materială.

***
Cea de-a XXI-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice 'Date noi în cercetarea artei medievale și premoderne din România', organizată împreună cu Institutul de Istoria Artei al Academiei Române 'G. Oprescu' (IIAGO), se desfășoară, joi și vineri, în Sufrageria Regală de la Muzeul Național de Artă al României. Intrarea este liberă, fără înscriere în prealabil. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)