România, Republica Moldova şi Ucraina au semnat, joi, la Chişinău, Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea pentru elaborarea şi promovarea dosarului comun de nominalizare a Complexului Cultural Precucuteni-Ariuşd-Cucuteni-Trypillia pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind vorba de un vast sistem de aşezări, locuinţe, sanctuare şi artefacte datate între anii 5.050-3.200 î.Hr.

Potrivit Ministerului Culturii, acest memorandum stabileşte cadrul oficial de colaborare între cele trei state, constituind "un pas decisiv pentru protejarea şi valorizarea unei moşteniri culturale de importanţă universală".    

Documentul a fost semnat în cadrul Conferinţei Internaţionale "Valoarea Universală Excepţională a Complexului Cultural Precucuteni-Ariuşd-Cucuteni-Trypillia", eveniment organizat, în perioada 18-19 septembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău.

"Astăzi, la Chişinău, în prezenţa miniştrilor Culturii din România şi Republica Moldova şi a reprezentantului Ucrainei, a avut loc semnarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea pentru elaborarea şi promovarea dosarului comun de nominalizare a Complexului Cultural Precucuteni-Ariuşd-Cucuteni-Trypillia pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO", a anunţat ministerul. 

În deschiderea conferinţei, au adresat alocuţiuni Simona Mirela Miculescu (online), ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO şi preşedinta celei de-a 42-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, Andras Demeter, ministrul Culturii din România, Sergiu Prodan, ministrul Culturii din Republica Moldova, şi Tetiana Berezhna, ministrul interimar al Culturii şi Comunicărilor Strategice al Ucrainei.

Andras Demeter a subliniat importanţa istorică a momentului.

"Cultura Cucuteni-Tripolie reprezintă una din cele mai însemnate manifestări ale civilizaţiei europene vechi, iar faptul că, în aceste vremuri complicate, ne-am reunit pentru a pune bazele unei colaborări pentru promovarea, protejarea şi punerea în valoare a acestei importante moşteniri pe care o împărtăşesc cele trei popoare vorbeşte despre rolul esenţial al patrimoniului cultural în afirmarea identităţii şi apartenenţei noastre, pe care ne angajăm, de acum încolo, să îl ocrotim împreună", a spus Andras Demeter.

Programul primei zile a inclus sesiuni de comunicări ştiinţifice, prelegeri dedicate valorii universale excepţionale a civilizaţiei Cucuteni-Trypillia, precum şi vernisajul expoziţiei de fotografii şi imagini documentare "Comunităţile Precucuteni-Ariuşd-Cucuteni-Trypillia pe teritoriul Republicii Moldova".

Vineri vor fi analizate aspecte ştiinţifice, juridice şi tehnice ale procesului de nominalizare comună, prin sesiuni tematice şi dezbateri privind autenticitatea, integritatea siturilor şi metodologia colaborării. 

Conferinţa se va încheia cu stabilirea calendarului de lucru şi a paşilor necesari pentru pregătirea depunerii dosarului transnaţional la UNESCO.

Iniţiativa înscrierii Complexului Cultural Precucuteni-Ariuşd-Cucuteni-Trypillia pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost lansată în 2017, la propunerea Muzeului Naţional al Bucovinei din Suceava, cu sprijinul mai multor muzee şi instituţii de specialitate din România şi Ucraina. 

Complexul reprezintă un vast sistem de aşezări, locuinţe, sanctuare şi artefacte datate între anii 5.050-3.200 î.Hr., aflate pe teritoriul României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Este considerat una dintre cele mai avansate şi extinse culturi preistorice din Europa, cu un nivel ridicat de organizare socială, tehnologică şi artistică. Datorită acestor caracteristici, Complexul are potenţialul de a fi recunoscut drept o valoare universală excepţională, demnă de protecţia şi vizibilitatea pe care le conferă includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)