Poetul Ioan Alexandru (1941 - 2000) a fost pomenit marți, într-o slujbă specială, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou - Kilometrul Zero, la împlinirea a 25 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Slujba de parastas a fost oficiată de preoții slujitori ai lăcașului de cult, în prezența președintelui Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian și a numeroși invitați.

Preotul paroh Emil-Nedelea Cărămizaru a subliniat că Ioan Alexandru, 'nedrept de puțin cunoscut în mediul școlar', a fost un orator 'de geniu', 'care transmitea lumină din lumină'.

'25 de ani fără poetul 'Imnurilor Brâncovenilor' Ioan Alexandru, un om cât un ocean de stele, ca niște lumini pline de vers și purtătoare de duh luminos... (...) Vorbea ca un sacerdot despre Dumnezeu, despre misiunea noastră preoțească. (...) Ne aducem cu toții aminte că, atunci când era deputat în Parlamentul României, a ridicat Crucea biruinței în acest for important al țării noastre, arătând că acesta este semnul distinctiv, reprezentativ de identitate pentru neamul românesc. Și, de atunci, Crucea a rămas ca un semn de binecuvântare în Parlament. El este cel care i-a iubit pe Sfinții martiri Brâncoveni și a scris acel imn dedicat Sfinților Brâncoveni. Nu întâmplător am făcut această slujbă de pomenire în această ultimă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, pentru că aici s-a făcut și slujba sa de prohodire, de înmormântare, înainte de a pleca la Mănăstirea Nicula', a evidențiat părintele Cărămizaru.

Potrivit părintelui paroh, evenimentul de marți a reprezentat 'o smerită pagină de rugăciune în calea unei uitări nedrepte'.

'Când vorbea Ioan Alexandru, timpul parcă se oprea în loc, ca să contemple splendoarea cuvântului rostit ca un ropot de ploaie la vremea secetei, iar când scria mulțime de îngeri îi purtau pana spre piscurile cele mai semețe ale gândului smerit... Școala românească are nevoie, astăzi, mai mult decât oricând, de Ioan Alexandru! Mulțumim pentru prezență domnului Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, domnului profesor univ. dr. Gheorghe Anghelescu și tuturor celor prezenți la pomenirea unui poet creștin, cu inima română și cu sufletul luminat de o credință mărturisită în versuri pline de frumusețea Duhului Sfânt! Veșnică pomenire, maestre!', a transmis părintele Emil Cărămizaru.

La rândul său, Varujan Vosganian i-a adus un pios omagiu lui Ioan Alexandru, atât în numele său, cât și în numele Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru poetul a fost încă de la vârsta de 22 de ani.

'A fost un om deschis către învățătură, a urmat școli înalte. A fost creștin, dar și patriot. (...) El a reprezentat o biserică cu adevărat națională - Biserica Ortodoxă, dar a fost un iubitor al tuturor creștinilor. (...) I-a iubit pe românii de pretutindeni, socotind că ei sunt parte a poporului român. (...) Trăim vremuri tulburi, vremuri în care cuvintele sale ar fi fost mai necesare decât oricând', a spus Vosganian.

'Sunt copleșit că ne întoarcem în timp și tot ce s-a petrecut atunci nu putem decât să actualizăm cu rugăciunea și cu sufletele noastre. Foarte multe mă leagă de amintirea lui Ioan Alexandru, întrucât sunt una dintre cele mai vechi cunoștințe ale lui. Ne-am cunoscut la un cenaclu literar în 1968. Am rămas prieteni până la sfârșitul vieții lui', a afirmat părintele Gelu (Gheorghe) Bogdan.

Ioan Alexandru, poet, filolog, publicist, eseist, traducător și om politic român, este considerat cel mai însemnat poet religios al României de după cel de-al Doilea Război Mondial. A luat parte la Revoluția Română din 1989 și s-a numărat printre fondatorii Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și a fost vicepreședinte al acestuia. A fost ales deputat în Camera Deputaților (1990 - 1992) și senator de Arad (1992 - 1996).

În aprilie 1990, a vorbit în Catedrala mitropolitană din Timișoara, numind acest oraș 'Ierusalimul neamului românesc'. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)