Festivalul Internațional 'George Enescu' - ediția a XXVII-a începe duminică, la București, în acest an manifestarea având ca temă aniversările - 'Celebrations' - în contextul în care se împlinesc 70 de ani de la moartea marelui compozitor.

Sâmbătă, în conferința de presă premergătoare evenimentului, Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional 'George Enescu', a subliniat că manifestarea culturală reprezintă o țară întreagă și și-a exprimat dorința ca accesibilitatea muzicii clasice să devină o normalitate în România zilelor noastre.

'Este un festival de aniversări, de 'celebrations': 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor, marelui maestru George Enescu. (...) În această ediție mai sunt câțiva compozitori și interpreți foarte importanți care au o aniversare frumoasă - 50 de ani de la moartea lui Șostakovici, 90 de ani de la nașterea lui Arvo Part, un compozitor extraordinar care încă este în viață, 100 de ani de la nașterea lui Pierre Boulez și 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, care i-a fost un coleg apropiat lui Enescu. Totodată, 45 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonice de Cameră din Bremen, 100 de ani de activitate pentru Orchestra Națională Simfonică Daneză, 80 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonice de la Londra și tot 70 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonicii Transilvania din Cluj. Aceste aniversări fac parte din conceptul festivalului de a pune în prim plan aceste organizații, acești artiști, compozitori, care au contribuit la viața culturală globală', a afirmat Cristian Măcelaru, în conferința de presă.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

El și-a exprimat speranța ca un public cât mai larg să vină la concertele și evenimentele din festival.

'Festivalul Enescu reprezintă o țară întreagă și cred că întreaga țară trebuie și va beneficia de el și de prezența acestor artiști. Sperăm să atragem un public cât mai larg la absolut toate concertele. Îmi doresc ca accesibilitatea muzicii clasice să devină o normalitate în România zilelor noastre. Este important să spunem din nou și din nou povestea festivalului - de ce există, de ce a fost creat, ce aduce el în viețile noastre și cu ce rămânem după el în inimile noastre', a mai spus Măcelaru.

Prezent la conferința de presă, Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Bucureștiului, a subliniat că Festivalul Enescu reprezintă 'o carte de vizită' pentru Capitală.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

'Cred că municipiul București are multe restanțe la nivel cultural, dar asta nu ne-a oprit, de-a lungul marilor greutăți pe care le-am dus pe partea bugetară, pe partea administrativă, ca să nu ne aplecăm asupra culturii. Doar în acest an am alocat peste 600 milioane de lei culturii din municipiul București, o sumă foarte, foarte mare raportat la perioada grea prin care trecem. Și nu ne vom opri aici, vom adresa toate acele restanțe pe care le avem pentru că știm foarte bine că fără cultură nu suntem o națiune. (...) Acest eveniment nu doar pune pe hartă Bucureștiul, ci pune România pe harta internațională a culturii', a declarat primarul interimar al Capitalei.

Cea de a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' debutează duminică, la Sala Palatului din București.

În cele patru săptămâni în care Bucureștiul devine capitala mondială a muzicii clasice, între 24 august și 21 septembrie, sunt programate peste 100 de concerte, susținute de mai mult de 4.000 de artiști invitați.

Atât în București, cât și în țară, vor fi prezentate peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu: de la capodoperele simfonice ('Simfoniile', 'Vox Maris', 'Pastorala-fantezie', 'Rapsodiile') la cele camerale ('Impresii din copilărie', 'Dixtuorul', 'Cvartetele', 'Sonatele pentru violoncel și pian') și de la lucrările de tinerețe ('Poema română') la creațiile finalizate postum ('Isis', 'Capriciul român'). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală 'Oedip', montată la Opera Națională București, într-o producție semnată de regizorul Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.

Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert 'Fin de partie' de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, 'L'Heure espagnole' de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Națională București.

'Salomeea' de Richard Strauss deschide seria lirică în data de 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Kosir. Pe 14 septembrie, 'Lady Macbeth din Mțensk' de Dmitri Șostakovici va fi prezentată, în premieră, în România, într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.

Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, 'Niște variațiuni' de Aurelian Băcan, 'Winter Sonata' de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.

Un alt element de noutate îl reprezintă seria de concerte 'Enescu în Control', ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie). AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO