Ministerul Culturii transmite că a luat act de raportul de audit de conformitate privind gestionarea patrimoniului public și privat al statului realizat de Curtea de Conturi a României și subliniază că legislația privind patrimoniul cultural va fi o prioritate strategică în soluționarea neajunsurilor constatate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, transmis marți AGERPRES, raportul de audit de conformitate privind gestionarea patrimoniului public și privat al statului, realizat de Curtea de Conturi a României și transmis în data de 19 iunie s-a adresat atât ministerului și instituțiilor din subordine, cât și altor autorități publice centrale, organizații culturale, entități cu atribuții în domeniul patrimoniului, dar și societății civile.

'O parte semnificativă dintre aspectele identificate în raport reflectă disfuncționalități structurale de lungă durată, semnalate cu ocazia precedentelor controale și/sau auditări ale Curții. În majoritatea cazurilor, este vorba despre carențe moștenite din trecut, alimentate de fragmentarea cadrului legislativ, de lipsa unor proceduri unitare și de resursele limitate disponibile pentru instituțiile din domeniul culturii', precizează ministerul.

Conform Ministerului Culturii, problemele semnalate presupun o componentă financiară, însă cele mai multe dintre ele necesită doar o atenție constantă și, nu în ultimul rând, voință politică.

De la începutul actualului mandat, Ministerul Culturii se află în procedura de elaborare a unui proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea legislației din domeniul patrimoniului cultural național - un demers legislativ amplu, menit să asigure coerența și eficiența intervențiilor publice și private în domeniu.

'Proiectul va reuni, într-un singur cadru de reglementare, prevederile disparate care vizează patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial, armonizându-le atât între ele, cât și cu legislația generală și cu practicile europene. Prin aceste reglementări se instituie premisele unei raportări administrative centrate pe date actuale și corecte, evitând reluarea acelorași deficiențe, semnalate recurent în ultimele trei decenii. Totodată, prin alinierea la instrumentele legislative utilizate în alte state europene, România va beneficia de o legislație adaptată nevoilor reale ale domeniului', se arată în comunicat.

Ministerul Culturii mai informează că acest demers este continuat 'în deplină transparență', în consultare cu partenerii instituționali și cu profesioniștii din domeniu, urmând ca, în perioada următoare, să fie comunicate termenele și etapele elaborării și adoptării proiectului de act normativ, precum și măsurile concrete menite să reașeze preocuparea pentru și față de patrimoniul național pe locul meritat în lista priorităților strategice ale următoarelor decenii.

***
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Culturii să accelereze procesul de evaluare și clasare a bunurilor culturale, în condițiile în care mai mult de jumătate (60%) din bunurile culturale mobile deținute de minister și de instituțiile din subordine au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, informa, luni, autoritatea de audit într-un comunicat transmis AGERPRES.

În cadrul unei misiuni de audit de conformitate la Ministerul Culturii, Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului, în perioada 2023-2024, prilej cu care au fost constatate neconformități semnificative și generalizate prin raportare la criteriile de audit aplicate iar Curtea a transmis entității o serie de recomandări în scopul remedierii deficiențelor identificate și al diminuării riscurilor.

Potrivit auditului, la nivelul ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate, situație care ar genera dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național.

Echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de Ministerul Culturii și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ. De asemenea, aproximativ 97% din bunurile culturale mobile deținute de MC și de instituțiile din subordine sunt neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil. În plus, au fost identificate și situații de dublă clasare, ceea ce afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent.

O altă recomandare vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile, în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări.

Auditorii au consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului și au recomandat implicarea acestuia în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.

S-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

Totodată, au fost identificate neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobile și a recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.

Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)