Expoziția 'Ia tradițională românească' a fost deschisă, marți, la Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, evenimentul adunând costume populare din mai multe zone etnografice ale țării.

Vernisată cu prilejul Zilei Universale a Iei, expoziția este organizată de Muzeul Județean Vaslui, în colaborare cu Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, județul Argeș.

'Inițiată în anul 2013 de Comunitatea Culturală La Blouse Roumanine, Ziua Iei a depășit granițele României, devenind astăzi o sărbătoare globală a patrimoniului românesc, celebrată în zeci de orașe din lume. Acest lucru confirmă că valorile autentice, atunci când sunt păstrate și comunicate cu respect și responsabilitate, reușesc să inspire chiar și în afara granițelor geografice sau temporale. Această expoziție vă poartă prin principalele zone etnografice românești, de unde puteți admira costume populare autentice. Fiecare dintre piesele expuse vorbește despre moștenirea unui neam care și-a păstrat vii tradițiile populare. Expoziția de față este o invitație pentru publicul vasluian la o reflexie asupra valorilor noastre identitare, asupra artei populare ca formă de rezistență și frumusețe. Vă invit ca în această zi să purtăm ia nu doar pe trup, ci și în suflet. Să o privim nu ca pe un obiect de muzeu, ci ca pe o legătură vie între noi și strămoșii noștri. Să continuăm să o prețuim, să o promovăm și să o transmitem mai departe', a spus muzeograful Marian Antoniu. 

Reprezentanții instituției muzeale au explicat că ia este, dincolo de un obiect vestimentar, o întruchipare a esenței poporului român.

'Să facem, privind în jurul nostru, un exercițiu de imaginație și să ne bucurăm de fericirea copilului cu hăinuțe noi, mergând de mână cu mama. Să zâmbim, privind în ochii sclipitori ai tinerei fete care și-a cusut ie nouă. Să îi urăm toate cele bune feciorului care merge țanțoș pentru că se simte special în haine de sărbătoare. Să înclinăm capul în fața mamei care trudește pentru a-și îmbrăca familia și a-și îngriji gospodăria. Să-i dăm binețe bărbatului care muncește. Să-i spunem sărut mâna bunicii, care a așezat în straile ei toată înțelepciunea Universului. Cartea cusută cu acul pe care am primit-o de la strămoșii noștri și pe care trebuie să o transmitem este plină de înțelepciune. Înțelepciune dobândită de aceștia în mii de ani, prin multă răbdare, prin legătura cu natura de unde și-au procurat materialele necesare, prin legătura cu divinitatea, arătându-și pioșenia și respectul, folosind materiale nobile cu care s-au îmbrăcat când au plecat la biserică sau când au avut evenimente în familie', a transmis restauratorul din cadrul muzeului județean, Elena Botez.

La eveniment au participat meșterițe din 'Șezătoarea vasluiană', femei pasionate de cusutul iilor, care au dezvăluit din secretele confecționării cămășilor tradiționale și au explicat însemnătatea modelelor cusute.

'Astăzi, când sărbătorim Sânzienele, sărbătorim și frumusețea care ne definește ca popor, ia românească, purtată cu demnitate de-a lungul veacurilor. Îmbracă femeia în ie și vei vedea cât este de frumoasă. Ia este componenta principală a costumului nostru popular. În jurul ei se confecționează celelalte părți componente ale costumului, ținând cont de material, de cromatică, de model. Ia cu altiță face parte din patrimoniul cultural al României, dar și din patrimoniul cultural UNESCO. Modelul de pe altiță nu se găsește în altă parte a costumului popular, deci este unicat. Portul nostru popular, moștenit din moși-strămoși, face parte din patrimoniul cultural român, meșteșugurile sunt pilonii de bază ai acestui patrimoniu iar meșterii populari sunt străjerii care necontenit fac trecerea între trecut, prezent și viitor. Este o datorie de neam ca noi, meșterii populari, să ne punem în valoare cunoștințele, priceperea, învățătura pentru a realiza aceste minunate produse autentice românești', a afirmat președinta Asociației culturale 'Bujorii din Laza', Rodica Bulboacă.

Expoziția cuprinde costume populare din Bistrița-Năsăud, Arad, Argeș, Mehedinți, Brașov, Maramureș, Buzău, Vâlcea și din zona Podișului Central Moldovenesc. AGERPRES /(A - redactor: Loredana Ciobanu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)