Scriitorul Mircea Cărtărescu și-a lansat, sâmbătă, la Bookfest, volumul 'Șapte ani stranii. Jurnal 2018-2024', proaspăt ieșit de sub tipar, subliniind cu acest prilej că nu publică un jurnal ca să spună bârfe din viața literară, ci doar texte demne de a fi citite ca o operă care are un sens din punct de vedere artistic.

'Niciodată nu-i poți cunoaște pe oameni, scriitori sau ne-scriitori, din jurnalele pe care le publică. Jurnalele nu sunt făcute ca să cunoști omul din spatele operei, ele sunt făcute pentru a adăuga o operă operei existente. Jurnalele nu sunt altceva decât romanele sau povestirile sau poeziile pe care autorii le-au scris până sau în paralel cu scrierea jurnalelor. Aceasta este o dezamăgire. Nu poți știi cine a fost Virginia Woolf din jurnalul ei. Acolo apare un personaj, un personaj foarte ciudat, care are același nume cu autoarea, așa cum - exemplul tipic de teorie a textului din școală - Nică a lui Ștefan a Petrei nu este Ion Creangă, deși au același nume și au învățat la acele școli', a explicat Cărtărescu.

Autorul a mărturisit că marea bucurie este să citești un jurnal ca o altă scriere literară: 'Ca o scriere literară a unui autor, care fie că a scris doar jurnal - sunt și autori de acest fel, fie că au scris și alte scrieri mult mai cunoscute decât jurnalele lor. Abia atunci ajungi la adevărul jurnalului, pentru că adevărul unui jurnal, după părerea mea, nu se dispută în viață, în viața de toate zilele, ci se dispută, ca orice scriere literară, în spațiul dintre un substantiv și un atribut. Acolo este ceea ce noi toți căutăm în toate scrierile care s-au scris vreodată: cum a știut un scriitor să rezolve spațiile goale dintre verbe și complemente sau, mă rog, adverbe, dintre substantive și atribute. Cum a reușit să umple spațiile dintre fraze. Acolo, în acel interstițiu, este viața adevărată a textului literar, așa cum se spune în Biblie că viața oricărui trup este în sângele său. Interstițiile acestea sunt sângele oricărei opere literare', a transmis Mircea Cărtărescu.

'Eu nu fac o excepție din acest punct de vedere', a dezvăluit autorul 'Solenoidului', subliniind că nu ar publica nicio pagină din jurnalul său, dacă nu ar ști că este 'demnă de a fi citită ca o pagină literară'.

'Eu nu public jurnal ca să, știu eu, să spun niște bârfe din viața literară, nu public jurnalul ca să mă înalț pe un fel de soclu și să arăt mai bine și mai frumos cățărat pe atâtea jurnale pe care le-am publicat până acum. Nu public jurnal din motive de acest fel. Eu m-am hotărât, la un moment dat, acum 35 de ani, să public primul jurnal, exact în clipa în care mi-am dat seama că el poate fi citit ca o operă literară, că are un sens din punct de vedere artistic, din punct de vedere literar', a mai spus Mircea Cărtărescu.

La eveniment, împreună cu autorul, au fost prezenți directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea, și Dan-Liviu Boeriu, o prezență constantă în presa culturală românească, lansarea fiind urmată de o sesiune de autografe.

Anterior, Cărtărescu a publicat, tot la Editura Humanitas: 'Jurnal I' (2001), 'Jurnal II' (2005), 'Zen. Jurnal 2004-2010' (2011); 'Un om care scrie. Junal 2011-2017'.

Poet, prozator, eseist, critic literar și publicist, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956, în București) este, totodată, unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei postcomuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi. Cărțile sale au văzut lumina tiparului în limbile engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană.

A fost distins cu numeroase premii internaționale pentru literatură: Premiul de carte de la Leipzig pentru cooperare europeană (2015), Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană (2015), Premiul Thomas Mann (2018), Premiul Formentor (2018), Premiul FIL pentru limbile romanice (2022) și Premiul Literar de la Dublin (2024).

Numele său a fost frecvent menționat pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)