Cel mai scump tablou expus România poate fi văzut la Galeria de Artă Europeană de la Palatul Culturii din Iași, lucrarea veche de peste 400 de ani fiind pictată de Peter Paul Rubens.

Lucrarea 'Cezar primind capul lui Pompei', pictată în ulei pe pânză la jumătatea secolului XVII, are dimensiunea 154 centimetri înălțime pe 224 centimetri lungime, are în prim plan imaginea călăului egiptean care îi oferă lui Cezar, pe o tipsie de aur, capul lui Pompei. Marele artist reușeșete să surprindă în creația sa, cu ajutorul penelului și culorilor, încordarea. Cezar privește încordat în ochii călăului, încordarea putând fi observată și pe figura crispată a lui Pompei. Celelalte personaje, pictate în tonuri de brun, sunt așezate într-un semicerc deschis către privitor.

'În urma finalizării evaluării tabloului 'Cezar primind capul lui Pompei' realizat de către Peter Paul Rubens are o valoare justă estimată pe 40 de milioane de euro, ceea ce îl face cel mai scump tablou din România. Vechi de peste 400 de ani, acesta este unul dintre cele mai mai tablouri semnate de către marele artist. Lucrarea este primul tablou al Pinacotecii Naționale, având numărul de inventar 001 și a fost achiziționată în iarna anului 1845 de la Paris de către marele pașoptist Scarlat Vârnav. Pe 30 mai se împlinesc 385 de ani de când Rubens a plecat la Creator', a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii din Iași.

Intitulat 'Cezar primind capul lui Pompei', opera de artă este realizată de pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577-1640), și este înregistrată în patrimoniul Muzeului de Artă ieșean cu numărul de inventar 1.

'Pictura s-a numărat printre cele 12 tablouri pe pânză achiziționate de către pașoptistul Scarlat Vârnav, în 1845, din capitala Franței, la o licitație a colecției marchizului Aguado de Las Marismas. După participarea sa la celebra licitație de tablouri, Scarlat Vârnav îi expediază o scrisoare pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare, în care îl roagă să-i comunice 'ce trebuie să facă cu acele tablouri...'. Bardasare îl îndeamnă de a pune 'cu ele temelia unui Muzeu de tablouri în capitala Moldovei, spre eterna sa memorie'. Printr-un gest de o mare generozitate, patriotul cărturar Scarlat Vârnav a donat lucrările Statului Moldovean, cu dorința de a se pune bazele unui muzeu de artă la Iași, capitala Moldovei. Cu uriașele eforturi și tenacitatea impecabilă a oamenilor politici progresiști ai timpului, la 26 octombrie 1860, au fost inaugurate la Iași Universitatea, Școala de Arte Frumoase, și Pinacoteca - primele instituții de acest gen ale statului român creat prin Unirea din 1859', a explicat dr. Minola Iutiș - conservator Muzeul de Artă Iași.

Conform acesteia, gestul lui Scarlat Vârnav a fost urmat și de alți patrioți moldoveni, între care: Alexandru Donici, Costache Dasiade, Costache Negri, astfel că, la inaugurarea sa, Pinacoteca ieșeană deținea 64 de tablouri în ulei, 18 mulaje în ipsos și 100 de litografii.

'Cea mai prețioasă donație a fost și a rămas colecția lui Scarlat Vârnav, în care figura și tabloul intitulat Cezar primind capul lui Pompei de Peter Paul Rubens. Primul director al Pinacotecii din Iași a fost Gheorghe Panaiteanu Bardasare, care avea studii de pictură la Munchen. El a contestat faptul că tabloul 'Cezar primind capul lui Pompei' l-ar avea ca autor pe artistul flamand Peter Paul Rubens, aducând ca argument un fragment de semnătură, vizibil în partea dreaptă a pânzei, format din literele 'R...agio...'. Astfel, Panaiteanu schimbă paternitatea tabloului, atribuind-o artistului italian Michelangelo Merisi da Caravaggio (1573-1610) și mulți ani după aceasta, tabloul a figurat în expoziția muzeului de artă ieșean ca un Caravaggio', a explicat dr. Minola Iutiș - Conservator Muzeul de Artă Iași.

Unii istorici de artă, precizează aceasta, au oferit alte atribuiri ale paternității tabloului.

'Theodor Ionescu era de părere că '...cu tot restul de iscălitură...autorul este un venețian postcaravaggist (Zanchi Celesti), iar Bernard Mongolfier susținea că autorul tabloului ar fi fost Mattia Preti (1613-1699) și că semnătura a fost adăugată ulterior. Însă nici unul dintre cei doi istorici de artă nu au adus argumente în favoarea susținerii ipotezelor lor privind paternitatea operei Cezar primind capul lui Pompei. Abia în anul 1966, cu ocazia restaurării tabloului, Alice Moagăr Poladian îl cerceteză detaliat și aduce argumente indubitabile în favoarea lui Rubens, pe care le-a publicat doi ani mai târziu', afirmă dr. Minola Iutiș - Conservator Muzeul de Artă Iași.

Potrivit sursei citate, observațiile de laborator ale restauratoarei Alice Moagăr Poladian de la Muzeul Național de Artă al României i-au ajutat ulterior, pe cercetătorii și istoricii de artă, la stabilirea unei paternități certe a tabloului Cezar primind capul lui Pompei.

'S-a determinat cu certitudine că tabloul este realizat de Peter Paul Rubens și prezintă numeroase similitudini - atât ca stil, cât și ca tehnică, cu lucrările realizate de pictorul flamand în perioada de început a creației sale (1601-1606), pe când acesta lucra la Roma, fapt pentru care, în prezent tabloul este expus în sala dedicată artei flamande și olandeze', afirmă dr. Minola Iutiș - Conservator Muzeul de Artă Iași. AGERPRES/(AS - redactor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)