România a reușit să unească, să salveze și să pună în valoare patrimoniul cultural românesc cu ajutorul fondurilor externe alocate de Norvegia, Islanda și Liechtenstein - 34 de milioane de euro, a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero, miercuri, la conferința de presă prilejuită de închiderea Programului RO-CULTURA.

'Doresc să aduc sincere aprecieri și mulțumiri țărilor donatoare - Norvegia, Islanda, Liechtenstein -, în egală măsură colegilor de la Uniunea de Management a Proiectelor, partenerilor, dar și consiliilor județene, acolo unde s-a adus plus valoare prin această sumă importantă, 34 de milioane de euro. A fost un efort comun, este rezultatul muncii în echipă și cred că prin acest sprijin, România reușește să unească, reușește să salveze și să pună în valoare patrimoniul cultural românesc', a afirmat ministrul Culturii.

Natalia Intotero a anunțat că echipa care a lucrat la programul recent încheiat muncește deja și negociază 'pentru noul cadru de finanțare'.

'Suntem avansați în aceste negocieri și suma va fi o sumă considerabilă, sperăm noi. Prin acest sprijin se pot reabilita în continuare clădiri de patrimoniu și nu numai, vorbim și de locuri de muncă, dar și de încurajarea tinerilor care doresc să îmbrățișeze o astfel de carieră. De asemenea, de deschiderea țării noastre pentru ceea ce înseamnă turism, turism cultural, și cred că împreună putem contribui la plus valoarea patrimoniului cultural românesc, la îngrijirea acestuia și punerea în valoare', a spus ministrul.

În cadrul programului RO-CULTURA au fost lansate 7 apeluri și au fost finanțate 67 de proiecte implementate la nivel național, care au contribuit la atingerea obiectivelor programului: 8 proiecte dedicate restaurării și valorificării patrimoniului cultural construit; 39 proiecte de consolidare a antreprenoriatului cultural; 9 proiecte de organizare de expoziții inovative cu obiecte de patrimoniu restaurate și clasate; 10 proiecte axate pe promovarea diversității culturale aparținând minorității rome; un proiect predefinit implementat de Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti'.

Potrivit coordonatorului Programului RO-CULTURA, Monica Drăgan, în urma intervențiilor au fost restaurate și redate circului public opt monumente istorice în Timiș, Sibiu, Iași, Hunedoara, Ploiești, Reșița, Târgoviște și București; s-au înregistrat peste 1,2 milioane de participanți la evenimentele culturale organizate; au fost desfășurate peste 660 de activități culturale, au fost restaurate peste 430 de obiecte de patrimoniu; au fost create aproximativ 290 de locuri de muncă în domeniul cultural, peste 470 de profesioniști din sectorul cultural au beneficiat de formare, mentorat sau schimburi de experiență; peste 2.800 de persoane de etnie romă au fost implicate direct în activități culturale participative.

De asemenea, prin Fondul pentru Relații Bilaterale au fost organizate patru apeluri de finanțare cu un buget total de peste 330.000 de euro, care au susținut 46 de granturi de călătorie și 18 rezidențe artistice.

Reprezentantul Ambasadei Norvegiei la București, Kerstin Wahlberg, coordonator de Granturi SEE, a afirmat că acest program 'este un exemplu puternic despre modul în care cooperarea culturală poate construi legături durabile între România și statul donator - Islanda, Liechtenstein și Norvegia'.

Kerstin Wahlberg a mărturisit că este uimită de rezultatul cooperării bilaterale pe care le-a văzut.

'Am lucrat nu doar peste graniță, ci am lucrat peste identități și generații. Toți cei care mă cunosc îmi cunosc sloganul, cultura este mai mult decât tradiție, cultura este soft power, este super puterea noastră. Când lumea este incertă, când nu știm, când lucrurile nu sunt clare, cultura ne poate ajuta întotdeauna să facem față. Prin cultură, deschidem spații pentru dialog, pentru incluziune și pentru inovare. Acest program a arătat cum cultura poate conduce atât la schimbarea socială, cât și la dezvoltarea economică. Investind în patrimoniul cultural, facem mai mult decât să restaurăm monumente, restaurăm identitatea. Conectăm trecutul cu prezentul și creăm un sens pentru viitor. Acest lucru este deosebit de puternic atunci când include voci care au fost marginalizate, cum ar fi comunitatea de romi', a declarat Wahlberg.

Ea a amintit că 'cel puțin 10% din program a fost dedicat îmbunătățirii situației populației rome, nu doar prin conservare, ci prin participare, ceea ce este foarte important'.

'Cultura devine un spațiu comun în care toți aparțin. Au fost investiți peste 30 de milioane de euro, au fost revitalizate monumente, a fost lansată o expoziție, s-a extins publicul, antreprenori de cultură împuterniciți în toată România și în parteneriat cu instituții din țările donatoare. Rezultatul este o cultură vibrantă, incluzivă și vie, văzută', a mai spus Kerstin Wahlberg, apreciind că acesta 'a fost cu adevărat un efort comun'.

Coordonatorul Granturilor SEE a precizat că 'atunci când investim în cultură, investim în oameni, în demnitate și într-un viitor comun'.

Directorul Unității de Management a Proiectului, Bogdan Trâmbaciu, a afirmat că ideea programului a fost 'un pic diferită' față de ceea ce se întâmplă cu alte tipuri de finanțări externe nerambursabile.

'Din fericire, am avut libertatea și partenerii necesari în așa fel încât să punem în aplicare ceea ce ne-am dorit și să facem un program care a finanțat privații pentru prima dată, în sectorul cultural, să facem un program care a pus ca regulă de bază parteneriatul public-privat și care s-a axat nu neapărat pe valoarea unei clădiri, ci pe destinația acesteia, pe ceea ce se întâmplă în ea', a spus Trâmbaciu, dând ca exemplu Teatrul Național, Biblioteca Națională, dar și primul teatru privat din România, Grivița53.

Programul RO-CULTURA (PA 14 'Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural) a avut ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)