Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a afirmat, în urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare referitoare la spectacolul 'Proorocul Ilie' de la Teatrul Național București, că angajații din cadrul ministerului 'care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați'.

Ea a afirmat că secretarul de stat din Ministerul Culturii, Mădălin Voicu, a trecut pe o poziție de subsecretar de stat, iar locul său a fost luat de Demeter Andras.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

'Am avut o discuție ieri cu domnul director de la Teatrul Național. I-am solicitat să iasă public, ceea ce s-a și întâmplat printr-un comunicat de presă, să explice, dânsul, alături de echipa sa de colegi, de conducere, au prezentat explicațiile într-un comunicat de presă. Eu cred că domeniul cultural trebuie să unească, nu să dezbine, mai ales în aceste vremuri de încercare pentru români. Sunt vremuri în care cetățenii au opinii diferite, de aceea cred că, în următoarea perioadă, colegii care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați. În cursul după-amiezii de ieri, au apărut în Monitorul Oficial modificări în cadrul structurii guvernamentale. La Ministerul Culturii a fost schimbat un secretar de stat, avem un nou coleg secretar de stat de astăzi, care va prelua aceste atribuții de la domnul Voicu, respectiv domnul Demeter Andras, iar domnul Mădălin Voicu va trece pe o poziție de subsecretar de stat. Am avut de dimineață discuții cu domnul Demeter Andras, n-am putut să îi dau atribuțiile încă în scris, pentru că ieri seară s-a publicat această decizie, luni va prelua atribuțiile și se va implica în soluționarea nefericitului incident de la Teatrul Național', a declarat vineri, într-o conferință de presă la Târgu Jiu, Natalia Intotero.

Reprezentanții Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București au reacționat, joi, în urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare referitoare la spectacolul 'Proorocul Ilie', în regia lui Botond Nagy, precizând că montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel, fiind un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

'Spectacolul 'Proorocul Ilie' nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman. În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării', menționează TNB, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

Potrivit sursei citate, spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.

'Așa cum se menționează și pe site-ul oficial al spectacolului, 'Proorocul Ilie' este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: 'Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința' ', mai arată sursa citată.

Piesa scrisă de Tadeusz Slobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor Laszlo Bocsardi, la Teatrul 'Tamasi Aron' din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc, se mai arată în comunicat.

Teatrul Național ''I.L. Caragiale'' din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase.

'Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate. Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta', mai spune sursa citată.

De asemenea, Patriarhia Română a transmis un punct de vedere referitor la această piesă de teatru, arătând că a luat act 'cu mâhnire' de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării spectacolului. Reprezentanții Patriarhiei au precizat că respectarea simbolurilor creștine constituie un act spiritual și cultural important și necesar într-o lume tot mai secularizată și înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieții spirituale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Popescu, editor: Karina Olteanu)