La Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara a fost vernisată, vineri, expoziția ''Miros de pâine caldă - Pâinea în Dacia'', care propune o incursiune amplă în universul cotidian al dacilor, legat de producerea pâinii, așa cum reiese din descoperirile arheologice și din sursele istorice, dar care vorbește și despre componenta spirituală a pâinii, regăsită în Vechiul și în Noul Testament.

Directorul MSB, Dorel Micle, a punctat că evenimentul este un demers științific, realizat printr-o colaborare strânsă între cercetători, muzeografi și alți specialiști de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și Universitatea de Vest din Timișoara, care își propune nu doar să valorifice patrimoniul arheologic, ci și să contribuie la o mai bună înțelegere a complexității societății umane.

''Expoziția subliniază dimensiunea simbolică și ritualică a pâinii, reflectată în practicile ceremoniale și în semnificațiile sale mitice, adânc înrădăcinate până în zilele noastre. Analiza atentă a contextelor arheologice și a artefactelor prezentate evidențiază interdependența dintre evoluția tehnologică și expresiile culturale, oferind astfel o perspectivă interdisciplinară asupra istoriei alimentației în spațiul dacic, proto-românesc și mai târziu românesc'', a spus Dorel Micle.

Protopopul Timișoarei, Zaharia Pereș, a subliniat că expoziția dedicată pâinii, ca element de continuitate existențială în spațiul dacic, ne arată nu doar importanța transmiterii și evoluției proceselor tehnologice, ci și rolul grâului și al pâinii în spațiul sacru, unde se definește expresia legăturii dintre pământ și cer.

''Expoziția este binevenită mai ales acum, în perioada Postului Pascal. Expoziția în sine reprezintă un plus pentru cercetători și pentru cei dornici să descopere și să afle tainele pâinii încă din lumea dacică până în zilele noastre. Ea are și o latură spirituală, care punctează rolul și importanța pâinii în cultul liturgic. În Vechiul Testament, pâinea avea un rol aparte, se regăsea atât la templul din Ierusalim cât și înainte de acest moment, când Dumnezeu grăia cu Moise și-i spunea să țină seama de pâinile punerii înainte, ca daruri aduse de om Lui Dumnezeu. Regăsim această pâine și în timpul regilor David și Solomon, când se vorbește despre 'Sfânta Sfintelor', locul de jertfă unde se aduceau pâinile punerii înainte. În vremea Mântuitorului Hristos, pâinea primește un rol și mai însemnat, sacramental, în viața omului. Pâinea este elementul liturgic care îl unește pe om cu cerul, întrucât prin Sfânta Împărtășanie i se confirmă cuvintele Mântuitorului care zice 'Eu sunt pâinea cea vie care s-a pogorât din cer și cine mănâncă pâinea aceasta viu va fi în veci'', a arătat părintele protopop Zaharia Pereș.

Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, a adăugat că această expoziție de etno-arheologie are elemente de modernitate special introduse, pentru a-i da și un caracter didactic.

''Expoziția este destinată mai ales publicului tânăr, care să înțeleagă care este finalitatea pâinii pornind de la demersul principal, de la pregătirea uneltelor necesare, a terenului și a culturii grâului și obținerea făinii și a pâinii. (...) Am reușit să prezentăm conceptul nostru publicului și să completăm cunoștințele tuturor cu o secvență din viața cotidiană a oamenilor care au trăit în urmă cu 2000 de ani, chiar în vremea în care Mântuitorul Hristos era pe pământ'', a afirmat și Iosif Vasile Ferencz.

Expoziția aduce laolaltă descoperiri arheologice, elemente etnografice și explicații istorice despre cum transformau dacii grâul în pâine, cu mijloace rudimentare, dar ingenioase din epoca lor. AGERPRES / (A - redactor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Muzeul Satului Bănățean Timișoara Oficial / Facebook.com