Fortificații vechi de mii de ani sunt descoperite în pădurile județului Neamț cu ajutorul unor tehnologii noi, care își găsesc aplicabilitate și în domeniul arheologiei.

Tehnologia LiDAR, montată pe drone care survolează situri arheologice din zone greu accesibile, are rezultate remarcabile în acest domeniu și aduce noi date extrem de importante pentru arheologi.

Coordonatorul acestui proiect din partea Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț, dr. Vasile Diaconu, a explicat, pentru AGERPRES, că au fost scanate situri arheologice care au o importanță istorică deosebită.

Aceste cercetări efectuate cu tehnologia LiDAR sunt singurele din județul Neamț și din zona subcarpatică a Moldovei.

'În anul 2023 a fost implementat proiectul de cercetare 'ForTum - investigații geofizice în situri arheologice cu semnificații sociale din județul Neamț', derulat de CMN Neamț în parteneriat cu Institutul Național pentru Fizica Pământului, cu scopul de a identifica vestigii arheologice preistorice și antice în zone împădurite și mai greu accesibile, dar cu ajutorul tehnologiilor de vârf. Astfel, prin utilizarea dronelor și a senzorilor LiDAR, în diferite puncte din județ au fost scanate situri fortificate, acoperite de vegetație forestieră. Doar în acest fel au putut fi obținute detalii topografice relevante, care îi ajută pe specialiști să înțeleagă modul cum au fost realizate sistemele defensive ale unor vechi așezări umane', a precizat cercetătorul.

Cele mai multe investigații au avut loc în vecinătățile orașului Târgu Neamț, unde au fost cercetate așezări fortificate care au fost datate în eneolitic și epoca bronzului, având o vechime de patru-cinci milenii.

Acest tip de cercetare neinvazivă a fost aplicat și în cazul Cetății Neamț, fiind singura fortificație medievală din Moldova care dispune de o scanare LiDAR, ceea ce permite obținerea unor date cu importantă valoare istorică ce pot fi folosite pentru promovarea turistică a acestui cunoscut monument istoric.

De același tip de cercetare a avut parte și celebrul sit arheologic de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei, acolo unde se află o locuire consistentă din perioada dacică.

'Scanările LiDAR au arătat că majoritatea siturilor fortificate se află în zone înalte, care dispuneau de o bună vizibilitate și au fost întărite prin intermediul unor șanțuri și chiar valuri de pământ, cu scopul de a le fi sporită capacitatea defensivă. Măsurătorile din teren au indicat că unele dintre aceste șanțuri aveau dimensiuni impresionante (lungimi de câteva sute de metri), care au necesitat un efort uman considerabil', a menționat dr. Vasile Diaconu.

Arheologul nemțean susține că, fără această tehnologie, ar fi fost nevoie de sute de oameni care să sape luni de zile pentru a excava mii de metri cubi de pământ.

'Implementarea acestui demers este un real succes pentru comunitatea arheologică din județul Neamț, mai ales că am găsit în colegii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului parteneri de încredere, cu care desfășurăm acest proiect pilot. Am reușit să obținem informații și imagini cu valoare științifică deosebită pentru situri arheologice care ar fi rămas mult timp ascunse în pădurile Neamțului. Grație tehnologiilor folosite, putem estima care a fost importanța acestor fortificații și ce eforturi umane au fost implicate pentru edificarea lor. Recent, pentru a ne completa baza de date, am primit și sprijin din mediul privat, iar firma Geocad Services a contribuit la realizarea altor măsurători LiDAR pentru situri arheologice mai puțin cunoscute', a explicat dr. Vasile Diaconu, arheologul implicat în proiect.

Cercetătorul a subliniat că ne aflăm în fața unui exemplu de bune practici în cercetarea științifică, nevoită să țină pasul cu noile tehnologii.

În cazul de față, colaborarea dintre arheologi și fizicieni subliniază tendințele tot mai evidente spre interdisciplinaritate, iar județul Neamț a avut o foarte bună oportunitate de a-și cunoaște mai bine valorosul patrimoniu arheologic pe care îl deține. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)

Foto: Cercetător ştiinţific Vasile Diaconu