Fabrica de conserve de peşte din oraşul Sulina, una dintre cele mai mari din România în timpul regimului comunist, a fost sursa de inspiraţie a unui grup de tineri artişti care, anul acesta, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), au organizat o primă rezidenţă în oraş, obiectivul lor fiind acela de tipări o carte de reţete care să cuprindă şi relaţiile geopolitice şi istoriile din spatele lor.

Reprezentanta asociaţiei Matka, managerul cultural Mihaela Cîrjan, a declarat, pentru AGERPRES, că ideea realizării unei rezidenţe artistice în oraşul Sulina a apărut în anul 2022, atunci când a participat la o rezidenţă în satul Letea, în timpul căreia participanţii au vizitat oraşul Sulina.

"Văzând Sulina şi aflând despre această fabrică de conserve, am decis să producem un proiect despre mâncare, politicile mâncării, modul în care sunt distribuite şi folosite resurse. Ţin minte, în 2022, când am văzut coada de nave care aşteptau să intre în port... Era un şir interminabil. Tot orizontul era ocupat de nave. Copleşitor", şi-a amintit Mihaela Cîrjan.

În cadrul proiectului "Sharing Food, Writing Recipes, and Other Travelling Non-Apocalyptic Toolkits", iniţiat de asociaţia Young Actions and Abstractions şi finanţat de AFCN, ea a încercat să adune artişti din state din Africa de Vest care aveau relaţii comerciale cu România, în perioada în care a funcţionat fabrica de conserve de peşte.

"Am încercat să creăm legăturile care existau în perioada anilor 1970 cu ţările din mişcarea de nealiniere din Africa de Vest. Am încercat să ne cunoaştem, să ne găsim cu artişti, cercetători, curatori din ţările respective, însă nu ne-a ieşit neapărat să ne conectăm numai cu oameni din zonele acelea, ci a devenit un proiect mult mai mare, cu oameni din multe zone ale lumii", a afirmat Cîrjan.

În timpul rezidenţei artistice desfăşurate în vara acestui an, în perioada 1-13 august, la Sulina, cei 14 tineri din diferite ţări ale lumii au vorbit cu locuitorii oraşului despre fabrica de conserve de peşte, dar şi despre relaţiile geopolitice şi vor să continue proiectul anul viitor, cu o nouă rezidenţă artistică.

"Vrem să aprofundăm, să cunoaştem mai bine lumea din Sulina, istoriile legate de fabrica de conserve, cele legate de grânele din Ucraina, ajutorul oferit de România şi alte relaţii geo-politice care împrejoară Sulina. Dorim să scoatem o carte de reţete care să cuprindă relaţiile geopolitice, istoriile din spatele lor şi, de asemenea, modul în care lumea inventează căi de a-şi produce hrana, ingeniozitatea oamenilor în viaţa de zi cu zi legată de aceste resurse", a explicat managerul cultural Mihaela Cîrjan.

Primele concluzii ale rezidenţei artistice din Sulina au fost prezentate la începutul acestei luni la Institutul Goethe din Bucureşti, potrivit sursei citate.

Fabrica de conserve de peşte din Sulina a fost construită în anii 1970 şi prelucra atât resursa piscicolă a Deltei cu valoare economică mică, dar şi peştele oceanic, importat din diferite state ale lumii cu care România avea relaţii comerciale. După căderea regimului comunist, fabrica de conserve de peşte a fost dezafectată şi vandalizată.

Mihaela Cîrjan a participat, la finele săptămânii trecute, la vernisajul expoziţiei multimedia "Apa ne spune povestea", organizată de asociaţiile MaiMultVerde şi Matka, lucrările care pot fi văzute la Casa Avramide până la finele acestei luni prezentând viziunea tinerilor din diferite state cu privire la poluare apelor cu plastic. Evenimentul face parte din programul "Cu apele curate", iniţiat în anul 2019 de asociaţia MaiMultVerde cu sprijinul Lidl România. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Anamaria Constantin, editor online: Simona Aruştei)