Universitatea de Vest Timişoara (UVT) i-a decernat, miercuri, distincţia de doctor honoris causa artis Doinei Lemny, cercetător muzeograf şi curator al expoziţiei "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", organizată la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara (MNArT) anul trecut, în programul Capitala Europeană a Culturii TM2023.

Doina Lemny a afirmat că prin conferirea acestui titlu îi este confirmat faptul că timişorenii au adoptat-o cu adevărat.

În Laudatio, rectorul UVT, Marilen Pirtea, a subliniat legătura şi mai profundă, de acum, a Timişoarei culturale şi academice cu Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou Paris, curatoare a expoziţiei dedicate lui Constantin Brâncuşi, la MNArT, care ne învaţă "să visăm frumos şi înalt".

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Doina Lemny a prezentat, în conferinţa pe care a susţinut-o cu acest prilej, intitulată "Brâncuşi: de la scriitură la opera plastică", note de atelier ale marelui sculptor, foarte rar datate, care ne introduc în intimitatea artistului şi dezvăluie unul din aspectele cele mai autentice ale personalităţii sale.

"Încurajat de a evolua în arta sa, el n-a trăit plecarea din ţara natală ca o ruptură, ci mai degrabă ca pe o renaştere. (...) Printre cele mai vechi note este şi o poezie scrisă cu cerneală neagră pe două foi de hârtie şi datate 1903, intitulată 'Acolo'. (...) Este interesant de constatat că dincolo de versificaţia calchiată pe versificaţia populară se ţese o poveste personală: poemul este traversat de o nostalgie profundă a aceluia care se visa într-un colţ liniştit de natură pentru a se regăsi pe sine însuşi", a arătat cercetătorul Muzeului Naţional de Artă Modernă.

Întrebată de AGERPRES ce i-ar spune lui Brâncuşi, dacă l-ar întâlni, Doina Lemny a afirmat că i-ar vorbi despre ceea ce a învăţat de la el, despre pasiunea pentru ceea ce face şi că deşi nu a fost primit în Academia Română la mijlocul veacului trecut, România îl va onora întotdeauna.

"În primul rând, i-aş spune ce am învăţat de la el, că mi-a transmis pasiunea pentru lucru, mi-a transmis pasiunea şi dorinţa de a mă retrage din timp în timp şi a gândi; am încercat să-mi pun întrebări şi să dau răspunsuri. Rezultatul cercetărilor mele este un ansamblu de răspunsuri pe care mi le dau mie şi după aceea le transmit şi publicului. Deci, lui Brâncuşi i-aş spune că chiar dacă la vremea lui nu a fost primit la Academia Română (...), pentru mine contează faptul că am fost primită în comunitatea academică din Timişoara, pentru că eu sunt istoric de artă. Pentru el, ca artist, la vremea aceea nu putea să fie înţeles de toată lumea. Deci România tot îl onorează şi-l va onora secole de aici", a răspuns Doina Lemny.

Ea a dezvăluit că la Centrul Pompidou se doreşte o nouă valorizare a atelierului lui Brâncuşi.

"Adică, aşa cum se duce lumea la Luvru, să o vadă pe Gioconda, să vină să vadă atelierul lui Brâncuşi. Până acum, este un adevăr, atelierul lui Brâncuşi nu era prea vizitat, şi nu pentru că Brâncuşi nu era cunoscut, ci pur şi simplu toată lumea care intra la Centru Pompidu oboseşte după o oră jumate - două de văzut tot şi nu mai mergea şi la atelierul Brâncuşi", a mai afirmat Doina Lemny.

Expoziţia "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", care a fost pe simezele Muzeului Naţional de Artă din Timişoara (MNArT) în perioada octombrie 2023-ianuarie 2024, s-a impus ca fiind cel mai reprezentativ eveniment din programul Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)