Biblioteca rămâne un tezaur, care va fi folosit mult timp de acum încolo de către adevăraţii cercetători, pentru că nu toate cărţile sau documentele se pot pune în formă digitală, a afirmat marţi preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

"Multă lume spune astăzi că bibliotecile nu-şi mai au rostul şi că vor deveni muzee ale cărţii. Se poate, dar nu aş zice, în momentul actual, momentul fiind, pentru mine, ca istoric, să zicem, cam un secol, dacă ne gândim la durata lungă, pentru că nu toate cărţile se pot pune în formă digitală, nici toate documentele, nici toate izvoarele. Vă dau câteva exemple. La bibliotecă se află şi o colecţie de sigilii. Unele sunt prinse în documente, altele nu. Sigiliul nu se poate studia online. Avem cabinetul numismatic, care se va deschide acum, în curând, într-o formă nouă, după părerea mea, unul dintre cele mai importante, colecţia întreagă numismatică din Europa. Categoric, de la Munchen încoace este o colecţie unică. O monedă sau o medalie nu o poţi studia online. În primul rând, cercetătorul, cu voia custozilor, trebuie s-o pipăie, s-o vadă şi s-o descrie. Deci biblioteca rămâne, după mine, un tezaur, care va fi folosit mult timp de acum încolo de către adevăraţii cercetători. Altminteri, te poţi uita la o fotografie online. O vezi şi scrii ceva despre obiectul respectiv", a spus Pop, la lansarea monografiei "Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 - 1947".

Un cuvânt din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost transmis, în Aula Academiei Române, de Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, episcop vicar patriarhal, în timp ce prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, a prezentat auditoriului o serie de documente preţioase inserate în volum, de la scrisori şi acte domneşti, la hărţi, monede din ampla colecţie a instituţiei, publicaţii ale vremii, fotografii.

Apariţia acestei vaste lucrări se datorează, aşa cum menţionează şi academicianul Ioan-Aurel Pop, proiectelor inginerului Nicolae Noica, actualul director general al Bibliotecii Academiei, membru de onoare al Academiei Române şi "neobosit căutător al tainelor trecutului".

"Reînviind istoria Bibliotecii şi cinstind memoria antecesorilor săi, începând cu Ioan Bianu, părintele Bibliotecii şi savantul care a stârnit admiraţia lumii intelectuale de la Bucureşti, profesorul Nicolae Noica ridică un imn de glorie către cei care binemerită de la noi, urmaşii. Această istorie este ea însăşi un monument de cultură, pentru că aduce în faţa publicului tot tezaurul cultural al naţiunii române, aşa cum se păstrează el în 'Panteonul Cărţii' numit Biblioteca Academiei Române", apreciază Ioan-Aurel Pop.

În anul 2022 a fost editat primul volum al ''Istoriei Bibliotecii Academiei Române 1867 - 1885'', în care au fost prezentaţi primii 17 ani ai instituţiei, după un an, în 2023, fiind lansate alte trei volume, corespunzătoare perioadei 1886 - 1918, în care Biblioteca Academiei Române a înflorit, graţie rolului marelui cărturar Ioan Bianu.

După un an, alte trei volume (perioada 1919 - 1947) au văzut lumina tiparului, în total fiind publicate şapte volume, cu peste 500 de pagini fiecare, în doar doi ani.

Partea I trece în revistă, în afară de conturarea personalităţilor celor trei directori, contextul istoric în care au activat Academia şi Biblioteca ei, adică viaţa politică într-o ţară şi într-o lume frământate (începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea) de confruntarea dintre fascism şi comunism. Se trec în revistă colecţiile, Fondul de Periodice şi Fondul de Carte.

Partea a II-a este destinată fondurilor de Manuscrise, Carte românească şi Carte rară, iar Partea a III-a întregeşte zestrea cu Stampe, Fotografii, Hărţi, Muzică şi Cabinetul de Numismatică. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO