Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Arheologie, Dan Aparaschivei, a declarat, miercuri, în cadrul celei de-a 58-a Sesiuni Naţionale de Rapoarte Arheologice, care se desfăşoară la Târgu Mureş, că în România nu există niciun fel de oprelişte în ceea ce priveşte detectorismul, care duce de multe ori la distrugerea contextului arheologic al unui artefact.

"În ţara noastră nu există niciun fel de oprelişte efectivă în ceea ce priveşte detectorismul (...). Mulţi, foarte mulţi dintre aceşti detectorişti fac acest lucru nu doar ca o pasiune, ci ca lucru care duce la o distrugere teribilă a patrimoniului, a patrimoniului arheologic (...) Am văzut şi eu multe filmuleţe în care efectiv scormonesc după un artefact, după monedă, după un vas, după mai ştiu eu ce, scormonesc efectiv şi scot acel artefact. Din punct de vedere ştiinţific este crimă, pentru că acel 'arheolog' amator distruge contextul arheologic, distruge orice altă informaţie, distruge o potenţială sursă de informare suplimentară legată nu de obiectul în sine, ci locul respectiv", a declarat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Arheologie, Dan Aparaschivei.

Arheologul a precizat că există şi detectorişti bine intenţionaţi şi colaborează cu mediul ştiinţific, cu muzeele şi cu cercetătorii arheologi, dar că e nevoie de un regulament foarte clar pentru a se stabili limitele între care pasionaţii de detectoare se pot desfăşura.

"O reglementare înseamnă un regulament foarte clar pentru a vedea exact până sau în ce tipuri de arealuri se pot mişca aceşti domni cu detectoarele şi cum pot fi ei controlaţi pentru a nu distruge un anumit complex sau artefact arheologic. Ceea ce este foarte, foarte important în ceea ce am discutat în Comisia Naţională de Arheologie şi în consultările publice pe care le-am avut, în ultimii 2 ani, cel puţin trei, astfel de consultări au fost, şi aici am concluzionat că este nevoie de un set de reguli în urma unor discuţii cu asociaţiile de detectorişti (...), a unui set de reguli clare, în sensul în care ar trebui să existe un control din partea direcţiilor judeţene de cultură al locurilor în care se duc şi detectează", a precizat Aparaschivei.

El a arătat că detectoriştii sunt liberi să-şi manifeste acest hobby, însă trebuie să existe reguli în ce priveşte patrimoniul.

"O parte dintre aceste reglementări, din câte am văzut, în draft-ul Codului Patrimoniului ar fi incluse. Acest document însă vedeţi că întârzie şi nu ştim care va fi până la urmă destinul său. Tare mă tem că dacă vor mai trece încă un an, doi, deja va fi uitat şi nu va putea fi reglementat. Noi însă, comisia actuală, am încercat să atragem din nou atenţia Ministerului Culturii şi cred că poate face mai mult în acest sens, al reglementării, adică măcar un document la nivelul ordinului de ministru sau, şi mai bine, al unei ordonanţe guvernamentale care să reglementeze acest aspect al detectorismului. Cred că ar fi suficient pentru această fază", a mai spus preşedintele Comisiei Naţionale pentru Arheologie.

Adrian Bălteanu, şef serviciu al Serviciului Arheologie şi Patrimoniu, prezent la dezbateri, a susţinut că pentru proiectul Codului Patrimoniului este nevoie de avizul mai multor ministere.

"Codul Patrimoniului are foarte mulţi avizatori, a fost în consultare publică la un moment dat, a fost o viziune revizuită şi s-au cerut punctele de vedere de la celelalte ministere, la momentul în care lucrurile vor fi integrate, vom trece la un nou pas în ceea ce-l priveşte", a explicat Adrian Bălteanu.

Proiectul iniţial al Codului Patrimoniului a apărut în urmă cu 10 ani, însă prima dezbatere publică a fost organizată în anul 2022, după care a fost din nou pus în dezbatere publică în toamna anului trecut.

În cadrul celei de-a LVIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Rapoarte Arheologice de la Târgu Mureş, organizată de Ministerul Culturii în parteneriat cu Secţia de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Mureş, în perioada 29-31 mai, a fost prezentată şi ultima ediţie a Cronicii Cercetărilor Arheologice din România. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)