Avram Iancu a fost un om între oameni care a pus o piatră de temelie a statului modern numit România, a evidenţiat, marţi, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în deschiderea sesiunii ştiinţifice "Bicentenarul naşterii lui Avram Iancu - Eroul, contemporanii, epoca", manifestare dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea marelui patriot român din Transilvania.

"Avram Iancu a pus o piatră de temelie a statului modern numit România, (...) a fost un fenomen al acestui popor, cum ştiţi cu toţii, pentru că la 24 de ani a devenit unul din conducătorii Revoluţiei Române de la 1848 şi strategul militar al Revoluţiei din Transilvania, iar la 25 de ani era Craiul Munţilor, era legendă. Un om de 25 de ani care a ajuns în minţile tuturor, în sufletele tuturor, reuşind să se impună şi să primească titlul de Crai al Munţilor" a subliniat Pop, la evenimentul organizat de Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie.

El a arătat, în prelegerea prezentată în Aula Academiei şi intitulată "Avram Iancu - vizionarul", că acesta a dorit să construiască "o lume nouă".

"În spatele lui avea o lume pe care o cunoştea foarte bine, o lume care venea din iluminism din învăţătura Şcolii Ardelene. Învăţase la şcoală că istoria românilor începe odată cu fondarea Romei, după obsesia transilvănenilor legată de originea noastră romană, se înfruptase - mai ales la Cluj, unde ştiţi că a devenit avocat şi unde învăţase în ungureşte şi în latineşte - şi din ideile lui Johann Gottfried Herder, învăţase ce înseamnă 'sufletul popoarelor'. A scris, împreună cu încă vreo şapte intelectuali români tineri, revista de mână 'Zorile' de la Liceul Academic sau Liceul Regesc din Cluj, în semi-secret. Revista 'Zorile' în limba română, revistă de mână, care a circulat. A primit titlul de avocat, nu i s-a permis să profeseze, pentru că provenea dintr-o familie de iobagi. A intrat la Tabla Regească (Tabula Regia Judiciara a fost cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din Transilvania - n.r.), a aflat ideile revoluţiei, a fost alături de tinerii maghiari până în punctul când a venit UNIO, adică Uniunea forţată a Transilvaniei cu Ungaria, fără ca românii să fie întrebaţi. Acesta a fost punctul declanşator al Revoluţiei Române propriu-zise", a menţionat Pop.

Potrivit acestuia, Avram Iancu a avut "un renume extraordinar în mijlocul ţăranilor încă din timpul vieţii, cum n-au avut nici episcopul Şaguna, nici episcopul Lemeni, nici conducătorii bătrâni ai revoluţiei, care erau ideologi, ca Simion Bărnuţiu, viitor profesor al Universităţii din Iaşi, chemat de Alexandru Cuza să predea acolo, a fost şi decan, a fost invitat să fie rector".

"Avram Iancu a fost omul forţei şi care a înţeles că venise momentul dreptului forţei. La sfârşitul vieţii şi a dat seama că, totuşi, forţa dreptului va domina lumea şi a cerut cu limbă de moarte ca românii să facă din averea lui o 'facultate de drepturi', pentru că dreptul era de partea lui şi a poporului român. Şi a înţeles asta înainte ca preşedintele Wilson să decreteze 'dreptul popoarelor la autodeterminare'. Avram Iancu a fost un om între oameni, un om între popoare, le-a cunoscut, celor apropiate le-a vorbit limba şi a cunoscut şi cea mai importantă limbă de comunicare de până atunci, limba latină. Deci a fost un intelectual care şi-a ars energia vieţii până la 25 de ani. După 25 de ani rămâne simbolul şi doina 'Pe Dealul Feleacului/ Trec carele Iancului'", a completat preşedintele Academiei.

În cadrul evenimentul au fost prezentate patru studii ştiinţifice: "Avram Iancu între glorie şi defăimare", autori prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, şi prof. univ. Sorin Şipoş, Universitatea din Oradea; "Un contemporan al lui Avram Iancu în Moldova - Episcopul Melchisedec Ştefănescu", autor prof. univ. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, "Bărnuţiu şi Avram Iancu - Centralitatea ardeleană a Revoluţiei române de la 1848 - 1849", autor prof. univ. Gheorghe Cliveti, membru corespondent al Academiei Române, şi "Avram Iancu, conducătorul războiului de apărare a neamului românesc din Transilvania: 1848 - 1849", autor prof. univ. Dumitru Preda, preşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Comunicările vor fi publicate în revista Academica şi într-un volum distinct.

Sesiunea ştiinţifică de marţi se înscrie în seria de manifestări organizate de Academia Română în acest an dedicate activităţii revoluţionare a lui Avram Iancu, personalitate simbol a istoriei româneşti.

Reprezentantul cel mai de seamă al Revoluţiei de la 1848 - 1849 din Transilvania, Avram Iancu a intrat în conştiinţa poporului ca un veritabil erou, devenind în scurtă vreme o legendă naţională, simbol al luptei pentru drepturile românilor din Ardeal şi model de sacrificiu personal pentru binele celor mulţi şi nedreptăţiţi. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO