Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi a precizat luni, pentru AGERPRES, că a preluat de la Academia Română un important obiectiv de patrimoniu, Casa Memorială "Vasile Alecsandri" de la Mirceşti, pentru a o restaura.

Conform sursei citate, după 14 ani de blocaj în ceea ce priveşte situaţia mausoleului şi casei lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, acestea au trecut în administrarea Consiliul Judeţean, fapt care permite instituţie administrative judeţene să facă investiţii în reabilitare.

"A fost una dintre priorităţile mandatului meu de preşedinte al Consiliului Judeţean să găsim soluţii pentru a rezolva această situaţie şi iată că lucrurile avansează. Aşa cum am reuşit în acest mandat să restaurăm Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Muzeelor, muzeele 'Vasile Pogor' şi 'Nicolae Gane', aşa cum am identificat soluţii pentru muzeul 'Mihail Sadoveanu', Palatul Sturdza de la Miroslava şi muzeul Constantin Negruzzi de la Hermeziu, aşa vom proceda şi pentru salvarea casei Alecsandri. Iaşul este capitala culturală a României şi investim pentru a conserva clădirile de patrimoniu", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, în informarea transmisă AGERPRES.

***

Fiind om al Unirii Principatelor de la 1859, dar şi poet, prozator şi dramaturg, ministru de externe, Vasile Alecsandri, prin biografia şi opera sa, a fost profund ataşat de satul Mirceşti, unde a trăit timp de 24 de ani. Tot aici a ales să îşi doarmă somnul de veci.

Vasile Alecsandri, a fost laureat al Premiului de la Montpellier la concursul "Cântecul latinităţii" cu poezia "Cântecul gintei latine".

Conacul, în fapt o casă ţărănească cu multe încăperi, a fost construit între anii 1861 şi 1867, şi este locul unde "bardul de la Mirceşti". Aici a scris ciclul Pasteluri, "Dan, căpitan de plai", "Dumbrava Roşie", volumul "Ostaşii noştri", "Despot Vodă", "Fântâna Blanduziei", "Ovidiu", "Dumbrava roşie", "Chiriţa în provincie" şi multe alte capodopere literare care au marcat cultura românească.

Totodată, a găzduit numeroase personalităţi străine precum pianistul Franz Liszt, care a şi concertat la Mirceşti, istoricul Edgar Quinet, omul de litere şi diplomatul Edouard Grenier, ministrul plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Coutouly. Adesea la conacul de la Mirceşti au poposit şi de figuri contemporane cu Alecsandri. Dintre acestea au fost alese cele mai reprezentative au fost Barbu Lăutaru, Mihai Eminescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Matei Millo, Alexandru Hurmuzachi, D.A. Sturdza, Al. Papadopol-Calimah, Titu Maiorescu, Elena Cuza, Carol Davila, Costache Negri, Ion Bianu, Dimitrie Petrino, Al. Lahovari, Vasile Pogor.

În 1914, Paulina, soţia lui Alecsandri, l-a donat Academiei Române, pentru a fi transformat în muzeu împreună cu grădina.

Deschisă publicului în 1928, sub egida Academiei Române, casa "bardului de la Mirceşti", Vasile Alecsandri, a devenit muzeu memorial în anul 1957, a fost reorganizată în 1987 şi restaurată în anii 1991, 1992, 1998.

În apropierea clădirii muzeului se află mausoleul poetului ridicat, prin grija Academiei Române, în anul 1928, de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti şi pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Ţara Moldovei. Aici odihnesc Vasile Alecsandri şi soţia sa Paulina, precum şi părinţii poetului, Elena şi Vasile Alecsandri vornicul. AGERPRES / (A, AS - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)