Proiectul de restaurare a Cetăţii Ţărăneşti sau Cetăţii de Refugiu din Saschiz, construită în secolul al XIV-lea, este aproape finalizat, mai fiind de executat pavajul din interior şi de amenajat spaţiul verde, iar primarul comunei, Ovidiu Şoaită, estimează că acest obiectiv turistic ar putea fi redeschis începând cu luna august.

"A fost un proiect destul de greu de implementat, având în vedere că la asemenea construcţie de restaurare - cetatea fiind într-o fază de ruină destul de avansată la momentul demarării lucrărilor - ne putem bucura că, începând cu data de 1 august, va fi redeschisă publicului vizitator, turiştilor. Am semnat contractual de finanţare în 2017, în 2018 am dat ordinul de începere a lucrărilor şi, din păcate, am ajuns aici. Foarte greu a mers, lucrări foarte complicate, dar e unul dintre cele mai frumoase şi valoroase proiecte, un proiect de suflet, dar şi cel mai greu de implementat", a declarat, joi, pentru AGERPRES, primarul comunei Saschiz, Ovidiu Şoaită.

Ridicarea acestei cetăţi a început în anul 1347 de către şapte comunităţi, a fost construită în formă de navă, se întinde pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, iar proiectul a urmărit restaurarea obiectivului prin păstrarea tuturor caracteristicilor istorice şi artistice.

Cetatea Ţărănească din Saschiz este o cetate de apărare, care servea drept refugiu pentru localnici în caz de invazii, dar în acelaşi timp şi pentru păstrarea alimentelor întrucât asigura un regim termic adecvat.

Primarul din Saschiz a spus că există deja un studiu de fezabilitate pentru un alt proiect care va completa acest obiectiv turistic, de refacere a celor două pasaje subterane secrete, care legau în vechime Cetatea de Refugiu de centrul satului.

"În spatele cetăţii este un pasaj secret, prin care se putea coborî din cetate în timpul unor asedii, pentru a se face aprovizionarea. Acel pasaj va fi refăcut fiindcă toată lumea va fi interesată să coboare prin fântână, printr-un sistem de lift-găleată, apoi să meargă prin tunelul subteran şi să ajungă în spatele cetăţii. Acolo este o prăpastie destul de adâncă (...)Avem două variante de tunel, primul coboară în spatele cetăţii, care are cam 50-60 de metri lungime şi mai este unul despre care se spune că ieşea în biserica din centrul satului, care are câteva sute de metri (...) Nu renunţ la acest proiect, fiindcă ştiu că va atrage mulţi turişti", a spus Ovidiu Şoaită.

Proiectul de restaurare a Cetăţii de Refugiu este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural şi are o valoare totală de peste 8,4 milioane de lei. Din această sumă, peste 8,2 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, iar aproape 170.000 lei este valoarea contribuţiei proprii eligibile a beneficiarului.

Termenul iniţial de implementare a proiectului era 10 decembrie 2019, însă, din cauza procedurilor birocratice, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat destul de târziu, iar decalajul mare s-a produs atât pe fondul dificultăţilor de ordin tehnic, cât şi ca urmare a stopării lucrărilor în timpul pandemiei. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)