Împlinirea a cinci ani de la Summitul european din 2019 de la Sibiu, un moment istoric nu doar pentru oraşul transilvănean, dar şi pentru România, a fost marcată la Sala Thalia, sediul Filarmonicii, unde publicul s-a bucurat de un Summit muzical european, mai precis de un spectacol de operă, în singurul bastion militar de la noi din ţară şi puţinele de pe continent, transformat într-un adevărat ''bastion cultural'' al oraşului.

La 9 mai 2019, a avut loc, la Sibiu, în clădirea Primăriei Municipiului, Consiliul European informal, în cadrul căruia liderii UE au discutat despre agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2019 - 2024. Întrucât summitul s-a desfăşurat cu ocazia Zilei Europei, liderii Uniunii au adoptat Declaraţia de la Sibiu, ca semn al unităţii şi încrederii lor în viitorul UE.

"A însemnat pentru România un mare eveniment, un eveniment ce-i drept diplomatic, dar care ne-a influenţat în toate domeniile în care funcţionăm noi ca ţară. Desigur, cel mai important şi vizibil a fost cel politic în momentul acela, mai ales că era cred că pentru prima dată când atâţia şefi de stat foarte importanţi veneau în România şi nu oriunde în România, veneau în centrul României, în inima ţării, veneau la Sibiu. Sibiul, recunoscut deja ca o capitală de acum perpetuu culturală a României, găzduia şi devenea în acel moment şi o capitală politică, nu doar a României, ci şi a Europei. 9 mai pentru noi înseamnă foarte multe lucruri, după cum ştim, din punct de vedere cultural, Europa a început să se unească de foarte mult timp", a declarat pentru AGERPRES dirijorul Cristian Lupeş, managerul Filarmonicii de Stat din Sibiu.

Acesta compară UE cu o orchestră şi spune că Sala Thalia din Sibiu este un simbol al unităţii prin diversitate.

"Îmi place să spun întotdeauna că cel mai frumos simbol cultural al Europei unite este orchestra simfonică. Dacă ne gândim la dictonul oficial al Europei - 'Unitate prin diversitate' - asta întâlnim în orice concert simfonic care este susţinut de cel mai autentic simbol cultural sau fenomen cultural creat de Europa, şi anume orchestra simfonică. Ce se întâmplă în orchestra simfonică? Avem nenumărate feluri de oameni, nenumărate feluri de instrumente. (...) Toate acestea cântă împreună. Urmărim o idee unică a compozitorului, o concepţie a - dacă vreţi - a 'regizorului' muzical care este dirijorul, coordonate de concert-maestru, deci tot aşa se întâmplă un fenomen zi de zi în orice concert simfonic. Asta înseamnă şi Europa. Suntem foarte multe tipuri de naţionalităţi adunate într-un singur concept pe care îl urmărim cu toţii. De aceea Filarmonica, încă din 2019, a înţeles foarte bine fenomenul politic, cu trimiteri şi cu rezolvări în toate celelalte domenii, inclusiv cel cultural şi s-a gândit că ar fi o rezultantă a activităţii noastre ca an de an să ne gândim la această Europă unită pe care noi am preluat-o de foarte, foarte mult timp în zona muzicală", arată Cristian Lupeş.

Sala Thalia din Sibiu, parte a centrului istoric şi a zidului de apărare al cetăţii, este locul unde au fost prezenţi compozitori celebri, precum Brahms, Johann Strauss II (fiul) şi Liszt. Ultimul a stat la Sibiu cel puţin patru zile, iar aici a compus părţi ale "Rapsodiei române", iar dovada stă în titlul fragmentului "Hermannstadter".

"Suntem datori să spunem că Mozart a fost cântat la Sibiu înainte să se fi gândit cineva la Europa Unită. Brahms a cântat la Sibiu, chiar pe strada Filarmonicii. Sibiul şi muzica au intrat în Europa de foarte, foarte mult timp", a evidenţiat dirijorul Cristian Lupeş.

Într-un oraş care nu are o Operă, acest gen muzical este adus aici de către muzicienii Filarmonicii sau de organizatorii Festivalului Internaţional de Teatru. În acest an, Summitul muzical european a însemnat un spectacol de operă dăruit publicului. La Sibiu, în octombrie, va avea loc un festival la care au fost invitate Opere importante din România, spune Lupeş.

"Şi pentru că, după cum aţi văzut, spectacolele noastre şi concertele noastre sunt de mare succes pentru publicul sibian şi nu numai şi pentru că publicul sibian, datorită succesului Festivalului Internaţional de Teatru, este foarte atras de spectacol, nu numai de concert, noi ne-am deschis activitatea folosind un festival de tradiţie, Sibiu Opera Festival, şi către spectacolul de operă şi anul acesta sărbătorim a 5-a ediţie a Summitului Muzical European, gândindu-ne la ceea ce publicul iubeşte foarte mult la Sibiu - spectacolul de operă. Din mai multe motive am ales să facem într-o singură seară două mini-spectacole de operă, le-am spus noi 'operă de buzunar' şi îl cântăm pe Bach şi Pergolesi", a menţionat dirijorul.

Admirată aproape zilnic de turişti veniţi din toată lumea, Sala Thalia, sediul Filarmonicii, locul unde a fost ultima dată în Sibiu şi Regele Charles, este "un fenomen arhitectural" unic în România şi rar în Europa.

"Sala noastră este un fenomen arhitectural cultural care s-a adaptat Europei încă din secolul XVIII. Toate bastioanele militare, prin secolul XVII-XVIII, s-au transformat încet-încet în săli de teatru de operă, săli de concert. Noi în România avem doar această sală care a făcut această translare de la un obiectiv militar la unul cultural şi rămâne unul dintre puţinele bastioane culturale mai departe, în picioare. Şi de aceea ne place să spunem că Sala Thalia a rămas bastionul cultural al oraşului. Încercăm noi să spunem că apărăm cultural acest frumos oraş din inima României", a mai declarat dirijorul Cristian Lupeş.

Sala Thalia este o clădire istorică impresionantă. Ea se remarcă prin partea din spatele clădirii, numită Turnul Gros, o construcţie de cărămidă, care are la bază piatră, ridicată în 1540. În acest turn, în care astăzi cântă muzicienii şi instrumentiştii, actorii jucau primul spectacol de teatru din România, în 1788. De-a lungul timpului, pe scenă Thaliei au urcat personalităţi celebre din lumea culturală românească în frunte cu George Enescu şi Mihai Eminescu. Poetul a fost sufleur într-o piesă jucată de trupa lui Mihail Pascaly, potrivit site-ului oficial al primăriei locale. Sala Thalia a ars de două ori şi a fost refăcută. A fost, pe rând, teatru, cinematograf, iar în prezent este sediul Filarmonicii de Stat.

Cei care călătoresc la Sibiu, pe Bulevardul Coposu, vor vedea un zid de apărare al oraşului din cărămidă roşie şi un turn alb, Turnul Gros. Povestea începe de fapt cu mult timp în urmă. După invazia tătarilor din anul 1241, Sibiul a fost fortificat între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea, în patru etape, cu ziduri masive din cărămidă roşie. Aceasta a determinat atribuirea denumirii de Cetatea Roşie pentru oraşul Sibiu. Zidurile se întindeau pe aproximativ 4 km, fiind prevăzute cu 39 de turnuri de apărare şi 5 bastioane. Astăzi mai pot fi văzute bastioanele Soldisch şi Haller, precum şi turnurile Scărilor, Sfatului, Dulgherilor, Archebuzierilor, Olarilor, Gros, Pielarilor, Pulberăriei. Zidul exterior de apărare din cea de-a treia centură de fortificaţii a Sibiului se poate vedea de-a lungul Bulevardului Corneliu Coposu. Între partea carosabilă şi zid se află o zonă verde, care datează din anul 1791, fiind înfiinţată mai întâi între Bastionul Haller şi Turnul Gros, pentru ca ulterior să fie prelungită până la Bastionul Cisnădiei, fiind cunoscută sub numele de "promenada invalizilor".

Astăzi, Turnul Gros a devenit un simbol al Sibiului. Un Sibiu care va rămâne în istorie ca primul oraş din Estul Europei Capitală Culturală Europeană în 2007, iar pentru turiştii cunoscători este oraşul cu trei stele Michelin, cotaţia maximă şi cea mai înaltă distincţie acordată unui oraş din România.

Drumul spre Turnul Gros şi a sa Sală Thalia amintesc şi în acest an de impresionantul eveniment care a avut loc în 2019. În acel an, la Sibiu, în inima României europene, au poposit preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Dintre liderii statelor membre, au participat: cancelarul german, Angela Merkel, premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, premierul ungar, Viktor Orban. AGERPRES/(A, AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES