Târgul Meşterilor Populari, ajuns la cea de-a XLIV-a ediţie, s-a deschis, vineri, la Craiova, reunind circa 50 de meşteri, din zone etnografice reprezentative din ţară: Dolj, Olt, Gorj, Mehedinţi, Timişoara, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Ilfov, Prahova, Hunedoara, Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa etc.

La târgul care are loc în Piaţa William Shakespeare participă meşteri olari, cioplitori în lemn, cojocari, ţesători, cusători, pielari, iconari, fierari, cofetari, care expun o diversitate de obiecte tradiţionale funcţionale sau estetice.

În cadrul expoziţiei cu vânzare se regăsesc atât obiecte de ceramică, textile, împletituri, ţesături, coşuri, icoane, obiecte de mobilier, cât şi produse alimentare tradiţionale - afumături, brânzeturi şi prăjituri sau produse apicole.

Conf. dr. Doina Işfănoni, membră în comisiile de salvgardare a Patrimoniului Cultural Naţional UNESCO, a afirmat, în cadrul festivităţii de deschidere, că astfel de evenimente arată că arta tradiţională nu moare iar meşterii care răspund invitaţiei organizatorilor îi ajută pe specialişti să le demonstreze tuturor citadinilor, oamenilor veacului 21, că această latură a sufletului românesc continuă să fie importantă, fiindcă este un reper identitar care pe plan european se cheamă cultural inconfundabil.

"Sunt unul dintre oamenii care iubesc această latură a culturii şi civilizaţiei tradiţionale, care a lucrat în cercetare mai mulţi ani la Muzeul Satului. Prin astfel de evenimente, noi, specialiştii, încercăm să punem în valoare adevăratele valenţe pe care fiecare în domeniul pe care îl îmbrăţişaţi le aduceţi în faţă. Prin dvs., noi căpătăm mai multă încredere şi din partea oamenilor, şi din partea celorlalţi specialişti, că arta tradiţională nu moare. Nu moare, pentru că dvs. sunteţi o ştafetă redutabilă, aţi înţeles fiecare în zonele de unde veniţi că este foarte important să nu lăsăm ca aceste lucruri să se neantizeze, să piară odată cu evoluţia societăţii, pentru că de fapt aceste valori sunt dincolo de timp. Odată cu trecerea vremii, ele nu-şi pierd valoarea, ci aş spune, dimpotrivă, dobândesc noi şi noi valenţe. Din acest punct de vedere, iată că noi, ca reţea muzeală, ne-am dat mâna şi în mai multe locuri unde există un muzeu etnografic, încercăm să facem prezentă calitatea culturii tradiţionale, valoarea ei şi prin dvs., meşterii care participaţi şi răspundeţi invitaţiei noastre, să demonstrăm tuturor citadinilor, oamenilor veacului 21, că această latură a sufletului românesc continuă să fie importantă pentru noi, fiindcă ea este un reper identitar, acela care pe plan european se cheamă cultural inconfundabil şi prin care toţi cei care plecăm departe poate de locul natal putem să spunem cine suntem, de unde venim şi care este cu adevărat calitatea sufletului şi a minţii noastre", a spus cercetătoarea Doina Işfănoni.

Aceasta a afirmat că fiecare obiect tradiţional este ceea ce se numeşte pedala memoriei. "Fiecare obiect tradiţional poartă o părticică de suflet a meşterului care l-a lucrat, poartă mai departe, dacă vreţi, un mesaj al strămoşilor şi mai poartă ceva: această dorinţă a meşterilor de azi de a duce mai departe aceste ştafete ale generaţiilor şi a vă spune dvs. tuturor: nu uitaţi de noi. Pentru că fiecare obiect pe care poate îl avem în casă este ceea ce se numeşte pedala memoriei, este acel pod care se stabileşte între noi şi cei de dinaintea noastră şi prin fiecare gen, de fapt, contribuim în suflet şi în minte la ceea ce se constituie ca tezaur de valoare românească", a mai spus Işfănoni.

Printre cei prezenţi la târg se află reprezentanţi ai Centrului ceramic de la Horezu (ceramica de Horezu este inclusă pe lista patrimoniului imaterial UNESCO), precum meşterul Popa Costel, ai Centrului de la Tismana (Marioara Tantan, alături de fiica ei, Petrache Mirabela), Centrului de la Oboga (ceramistul Mihai Truşcă, ce a iniţiat în arta ceramicii mai multe generaţii de copii care au învăţat, printre altele, şi faptul că "meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din şedere", unii dintre ei venind cu jucării tradiţionale realizate din lut).

Festivitatea de premiere a participanţilor va avea loc sâmbătă, selecţia fiind analizată de către un juriu specializat, format din şefii secţiilor etnografice de la muzeele din Oltenia. AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Lãzãroiu)