Maestrul Ioan Holender, fost director artistic al Festivalului Internaţional "George Enescu", a afirmat, marţi, că Opera Naţională Bucureşti are obligativitatea de a avea, în fiecare an, opera 'Oedip' în repertoriu.

"Este George Enescu, totuşi, cel mai important compozitor, dar numai atât, cea mai importantă personalitate umană pe care România a avut-o, au mai fost şi alţii, dar aşa de cunoscuţi, aşa de admiraţi şi prin toate bunele şi relele cum a trecut George Enescu nu cunosc un al doilea nume de această anvergură şi 'Oedip' este singura lui operă, compusă în limba franceză şi este, într-adevăr, consider eu, o obligativitate a acestui teatru (Opera Naţională Bucureşti n.r.) ca să aibă opera 'Oedip' de Enescu în fiecare an", a spus Holender.

Ioan Holender, născut în 1935, cel mai longeviv director al Operei din Viena, a susţinut, marţi seară, prelegerea cu titlul "Opera între comunism şi capitalism", în cadrul seriei de conferinţe "Scena Gândirii", desfăşurate sub cupola ONB.

"O mică paranteză, Festivalul Enescu, eu am fost chiar la prima ediţie a Festivalului Enescu, la începutul anilor '60 şi de atunci s-a ţinut, sau nu s-a mai ţinut, s-a făcut fiecare al doilea an, fiecare al treilea an, acum se face în fiecare al doilea an, dar opera aceasta să nu fie inclusă, plătită în cadrul Festivalului Enescu este unul din lucrurile incredibile care se întâmplă în România. Nu e singurul lucru, dar este cel mai dureros şi cel mai de neînţeles, că nu include Festivalul Enescu - cu un buget într-adevăr remarcabil, foarte mare, adică peste 6 milioane de dolari cât are Festivalul Enescu - măcar Oedipul enescian să fie an de an prezentat la Festival. Adică facem Festivalul Enescu şi nu prezentăm singura operă scrisă de acest Enescu. Acum, pentru asta nu-ţi trebuie nici ministra Culturii, nici preşedintele ţării, ar fi o normalitate peste care se trece în ţara asta. De ce? Nu ştiu", a susţinut Holender.

Pe parcursul conferinţei, publicul, majoritar tânăr, prezent în Sala Mare a Operei, a avut ocazia să urmărească o împletire de reflecţii şi amintiri despre transformările prin care a trecut lumea din jurul scenei lirice în ultimele decenii, despre crizele, oportunităţile şi provocările unei instituţii, dar şi ale unui gen muzical.

Maestrul Holender a amintit mari voci ale scenei lirice afirmate în perioada comunistă, precum Garbis Zobian, despre care a afirmat că niciodată nu a auzit "o voce mai mare", ca şi pe cele ale lui Petre Ştefănescu Goangă, Dan Iordăchescu, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Ludovic Spiess, David Ohanesian, dar a şi elogiat nume precum Mihai Brediceanu sau Stelian Olariu.

Acesta a amintit şi de normele pe care le aveau de îndeplinit soliştii, "artişti emeriţi" sau "artişti ai poporului", ale căror apariţii scenice erau dublate de evoluţii în fabrici şi uzine sau pe ogoarele Republicii Populare Române.

Unul dintre plusurile acelei perioade a fost faptul că se cânta în limba română, a spus Ioan Holender, care nu a uitat însă presiunile politice şi abuzurile săvârşite, arestările sau grăbitele pensionări ale unor nume prestigioase ale Operei.

Revenind la contemporaneitate, Holender a deplâns montările regizorale care nu mai ţin seama de libretul original şi care propun "schimbarea radicală a 'înscenărilor'", scurta perioadă de evoluţie a unor voci, mult solicitate în multiple concerte în toată lumea, "blestemul televiziunii", care îndepărtează publicul de contactul direct cu artiştii din sala de spectacol, absenţa criticii muzicale, onorariile cântăreţilor de operă care nu au atins niciodată pe cele ale fotbaliştilor.

Prelegerea maestrului Holender a fost urmată de un dialog cu filosoful Daniel Nica, lector universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti, la care a participat şi directorul general al ONB, dirijorul Daniel Jinga, care a anunţat că o nouă montare cu Oedip pe prima scenă lirică a ţării va fi prezentată, în cadrul actualei stagiuni, pe 15 ianuarie 2024 (Ziua Culturii Naţionale n.r.).

Totodată, pe parcursul discuţiei, directorul ONB a mărturisit că şi-ar dori să realizeze o montare în care să evolueze cunoscuta soprană Angela Gheorghiu şi a dezvăluit faptul că, în perioada pandemiei de COVID-19, o eventuală "reîntoarcere" a celebrei soliste pe scena Operei, în momentul în care "sala era pe un grad de umplere de 30%", ar fi înregistrat costuri de 110.000 de dolari.

Ioan Holender a declarat că nu poate ajuta conducerea operei bucureştene să poată îndeplini, în viitor, un atare deziderat. "Nu. Nu vă pot ajuta şi nici nu aş vrea să vă ajut. Sau se integrează în posibilităţile pe care le aveţi, sau nu cântă aici. Opera Naţională din Bucureşti e mai importantă decât solista Angela Gheorghiu", a mai spus Ioan Holender.

Atât prelegerea, cât şi dialogul au fost însoţite de scurte momente muzicale interpretate de soliştii Operei bucureştene - soprana Marta Sandu-Ofrim şi tenorul Alin Stoica, acompaniaţi la pian de Liana Mareş. AGERPRES / (AS - autor: Daniel Popescu, editor: Marius Frăţilă)

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO