Expoziţia "Cos pentru o cauză" a fost vernisată, miercuri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial de către UNESCO.

Cămăşi româneşti tradiţionale, cusute cu mătase, in, cânepă, însoţite de poveştile care au stat la baza realizării lor, sunt expuse la Palatul Parlamentului, în sala "Constantin Brâncuşi" a Centrului Internaţional de Conferinţe al Camerei Deputaţilor.

La evenimentul organizat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, împreună cu Asociaţia Semne Cusute, au participat preşedinta comisiei, Ana Cătăuţă, ambasadorul Republicii Moldova, Victor Chirilă, secretarul de stat MAE Janina Sitaru, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, reprezentanţi ai Asociaţiei Semne Cusute, ai mediului cultural, politic şi academic.

Cu acest prilej a fost prezentată şi moneda aniversară dedicată patrimoniului cultural imaterial, realizată cu sprijinul Băncii Naţionale a României.

"Sunt elemente de creaţie extraordinară", a spus presedintele comisiei parlamentare UNESCO, Ana Cătăuţă.

Ea a vorbit despre povestea cămăşii cu altiţă, ia românească, apreciind că aceasta face parte din "ADN-ul românesc".

"Cămaşa cu altiţă, ia românească, este cel mai recent bun de patrimoniu înscris în lista selectă a UNESCO. Frumuseţea cămăşii cu altiţă nu stă doar în aspectul său exterior, ci şi în semnificaţiile adânci pe care le poartă şi le transmite. Miile de împunsături de ac sunt încărcate de puternice simboluri, care reflectă credinţele şi valorile comunităţilor din care provin, iar fiecare detaliu are o istorie de transmis, într-o paletă complexă de motive geografice, florale sau zoomorfe, semne de protecţie şi de fertilitate. Cămaşa cu altiţă nu este doar frumoasă, este nepreţuită pentru că reprezintă conexiunea noastră cu trecutul. Ea reflectă continuitate, constanţă, legătura indestructibilă cu părinţii, bunicii şi străbunicii noştri", a relevat Cătăuţă.

Cămaşa cu altiţă este un dosar comun al României şi al Republicii Moldova, a menţionat secretarul de stat în MAE Janina Sitaru.

"Aceste minunate poveşti (...) reprezintă, dacă ne gândim mai bine, povestea cămăşii cu altiţă, care îmbină trecutul şi viitorul, care a adus împreună tot ceea ce este românesc, pentru că, da, cămaşa cu altiţă este un dosar comun al României şi al Republicii Moldova", a spus Sitaru.

Ea a relevat că "semnele cusute de pe cămăşile tradiţionale româneşti sunt o punte de legătură între trecut şi prezent, oferind imaginea unei memorii care trebuie cunoscute şi păstrate pe mai departe".

"De aceea, expoziţia vernisată astăzi este un excelent prilej de explorare a bogăţiei şi semnificaţiei profunde a patrimoniului viu, o moştenire transmisă din generaţie în generaţie, animată în permanenţă de comunităţi în interacţiune cu natura şi istoria. Unul din aspectele remarcabile ale Convenţiei UNESCO din 2003 este faptul că promovează participarea comunităţilor la procesul de identificare, salvgardare, conservare, transmitere şi punere în valoare a elementelor respective, contribuind la consolidarea legăturilor între oameni şi la afirmarea identităţilor lor", a mai spus Sitaru.

Ambasadorul Republicii Moldova, Victor Chirilă, a evidenţiat că acest eveniment "de excepţie" reprezintă "o punte între trecut spre prezent şi, de asemenea, spre viitor".

"Mă bucur foarte foarte mult că astăzi se organizează astfel de evenimente, care sărbătoresc în comun tradiţia noastră românească, care leagă statele noastre. Pentru că patrimoniul cultural imaterial din Republica Moldova face parte din patrimoniul nostru comun românesc. Republica Moldova a aderat la Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, o convenţie iniţiată, creată şi promovată de UNESCO, a aderat în 2006. De atunci am creat o serie de instituţii care sunt responsabile de păstrarea acestui patrimoniu, de prezervarea lui şi de promovare a lui. De asemenea, am reuşit, împreună cu România, să promovăm patru dosare, printre care se află şi ultimul dosar al nostru: cămaşa cu altiţă", a mai spus ambasadorul.

Reprezentanta Asociaţiei Semne cusute, Ioana Corduneanu, a explicat că această expoziţie reprezintă şi "un strigăt de ajutor" pentru "creaturile foarte mici care nu pot vorbi, anume insectele, florile, tot ce ţine de biodiversitate".

"Am descoperit în ultimii 10 ani cămaşa cu altiţă, în general cămăşile noastre se duc şi cuceresc mereu, se îmbogăţesc cu admiratori noi şi, într-un moment în care în Europa toate statele sunt îngrijorate privind tradiţiile lor şi meşteşugurile, cămăşile noastre cuceresc teritorii noi. Prima cucerită poate a fost chiar Republica Moldova. Cămaşa cu altiţă se coase acum în zone în care ea nu s-a cusut niciodată. Zona Transilvaniei, Clujul n-a avut cămaşă cu altiţă, Satu Mare serbează cămaşa cu altiţă (...) Se coase cu altiţă la Praga, la Londra, la Bruxelles, la Viena, Parma, Torino în Coreea", a spus Ioana Corduneanu. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO