Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită miercuri, a decis, prin vot secret, alegerea acad. Dumitru T. Murariu în funcţia de vicepreşedinte şi a unui număr de şapte membri de onoare, printre care Ion Hadârcă (Republica Moldova) şi Moshe Idel (Israel).

Potrivit Biroului de comunicare al Academiei Române, acad. Dumitru T. Murariu îi urmează astfel acad. Răzvan Theodorescu, decedat anul acesta, pe 6 februarie.

Cei şapte membri de onoare sunt:

Membri de onoare din ţară:

* Vasile Brînzănescu - Secţia de ştiinţe matematice

Membri de onoare din străinătate:

* Ion Hadârcă (Republica Moldova) - Secţia de filologie şi literatură

* Lorenzo Renzi (Italia) - Secţia de filologie şi literatură

* Florin Curta (SUA) - Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie

* Liviu Ciprian Maţenco (Regatul Ţărilor de Jos) - Secţia de ştiinţe geonomice

* Moshe Idel (Israel) - Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie

* Dorin Comaniciu (SUA) - Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei

***
Preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice şi Medii Extreme, prim-vicepreşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), acad. Dumitru T. Murariu s-a născut la 21 septembrie 1940 în localitatea Ungureni, judeţul Botoşani.

Studiile primare şi gimnaziale le face în Ungureni, urmând studiile liceale la Liceul nr. 1 de băieţi (actualmente Colegiul Naţional "August Treboniu Laurian") din Botoşani.

A absolvit studiile universitare la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii "Al Ioan Cuza" din Iaşi, secţia de biologie-zoologie, în anul 1966.

În perioada 1966-1969 a lucrat ca hematolog-bacteriolog la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Bucureşti şi a realizat în anul 1968, în colaborare, prima sa lucrare ştiinţifică, tipărită în revista "Ftiziologia" a Societăţii Ştiinţelor Medicale din Bucureşti.

Începând cu anul 1969 a fost încadrat, în urma unui concurs, ca îndrumător-muzeu, muzeograf, muzeograf principal la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

În anul 1975 şi-a susţinut public teza de doctorat, cu tema Anatomia, histologia şi histochimia glandelor tegumentare specializate la mamiferele insectivore din România, sub coordonarea ştiinţifică a prof. emerit Gheorghe T. Dornescu, la catedra de Anatomie comparată a Facultăţii de Biologie din Universitatea din Bucureşti.

În cercetarea de laborator s-a remarcat prin descrierea originală a structurii, histologiei şi histochimiei celor 10 tipuri de glande tegumentare specializate, de pe corpul mamiferelor insectivore. Analizând contactul direct al tegumentului mamiferelor cu mediul înconjurător şi influenţa acestuia asupra corpului mamiferelor, a avut contribuţii originale în interpretarea atât a structurii, cât şi a rolului acestor glande în fiziologia, ecologia, etologia, sistematica, filogenia vieţuitoarelor. Astfel a contribuit cu noi interpretări, la explicarea relaţiilor intra şi interspecifice, corelând stadiul dezvoltării respectivelor glande cu perioadele de reproducere şi demonstrând rolul unor secreţii atât în comunicarea dintre indivizi, cât şi în apărarea contra prădătorilor.

A fost bursier Fulbright pentru 12 luni (sept. 1975 - sept. 1976) colaborând cu specialişti din Universitatea Statului Kansas şi publicând lucrarea Histologia şi histochimia glandelor tegumentare specializate la 8 specii de chiţcani nord-americani. Cu aceeaşi ocazie a avut scurte stagii de lucru la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, D.C. (Institutul Smithsonian), Muzeul American de Istorie Naturală din New York; Muzeul de Istorie Naturală din Pittsburgh - Pennsylvania; Field M.N.H. din Chicago - Illinois şi Muzeul de Istorie Naturală din Lawrence, al Universităţii Statului Kansas.

În afara histologiei şi histochimiei structurilor tegumentare a clarificat sistematica mai multor specii din fauna României, a semnalat existenţa unor specii şi subspecii necunoscute (ex., Erinaceus concolor, Microtus agrestis baillonii, Sicista betulina, Canis aureus - cu populaţii stabile în fauna ţării, începând cu anul 1984).

A participat la 37 de congrese şi conferinţe internaţionale, cu comunicări ştiinţifice. Începând din anul 2000 este conducător de doctorat la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Biologie - Universitatea din Bucureşti cu 23 titluri de doctor în biologie confirmate.

În 1976 a devenit şeful secţiei Vertebrate şi Restaurare-taxidermie a Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", iar în perioada 1998-2014 a fost numit, după evaluări periodice, directorul general al muzeului.

În perioada 2015-2016 a fost directorul adjunct al Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" şi începând cu 1 iulie 2016 este director al Institutului de Biologie al Academiei Române.

Între anii 2009-2011 a fost coordonator al proiectului "Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa reinventat la 100 de ani", reorganizând şi modernizând expoziţia de bază a muzeului.

Dumitru T. Murariu a fost membru corespondent al Academiei Române, 2006, din anul 2021 fiind ales membru titular al prestigiosului for de consacrare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)