Expoziţia "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", momentul marcant al anului Capitalei Culturale Europene Timişoara 2023, a fost prezentată presei, joi, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT), piesele reunite pe simezele Palatului Baroc reprezentând, potrivit organizatorilor, o bijuterie, extrem de densă, care prezintă artistul puternic ancorat în contextul românesc.

Până acum, pe platforma MNArT au fost rezervate deja 8.000 de locuri de către iubitori de artă din ţară şi din întreaga lume.

Curatoarea expoziţiei, Doina Lemny, a subliniat în cuvântul de deschidere că nu este o expoziţie retrospectivă, întrucât operele artistului sunt răspândite în întreaga lume, ideea fiind aceea de a-l aduce pe Brâncuşi în ţara lui, de care nu s-a rupt niciodată.

"Noi nu puteam face o expoziţie retrospectivă, în ziua de azi, pentru că operele sale sunt răspândite în toată lumea. Ideea mea a fost să-l readucem pe Brâncuşi în ţara lui şi să arătăm că el a fost legat întotdeauna de România şi nu a întrerupt niciodată legătura cu România. Am fost întrebată din ce a trăit Brâncuşi la Paris până când şi-a prezentat expoziţia. (...). Ideea mea a fost să arăt că compatrioţii, artişti, scriitori, au crezut în el şi i-au cumpărat opere încă din 1905, el plecând din ţară în 1904. Opere de început ale lui Brâncuşi se află în colecţii româneşti", a detaliat Doina Lemny.

Directorul MNArT, Filip Petcu, a explicat că din punct de vedere organizatoric acest eveniment a presupus un efort fără precedent din partea echipei MNArT, a Consiliului Judeţean Timiş (în calitate de finanţator), a coorganizatorilor Fundaţia Art Encounters şi Institutul Francez, dar mai ales al infrastructurii care a trebuit complet reorganizată în ultimii doi ani, cu investiţii de peste 2,5 milioane de euro.

"Putem vedea acum o selecţie rafinată a lucrărilor lui Constantin Brâncuşi alcătuită de Doina Lemny. Este un context foarte special, lucrările comunică pornind de la conceptul curatorial care reflectă relaţia lui Brâncuşi cu România, cu comanditari, cu personalităţi din România dar şi din Diaspora care l-au susţinut şi prin care creaţia lui a fost potenţată şi promovată în Occident şi în România. Este un eveniment care transcede frontierele şi timpul. Sunt lucrări care ies pentru prima dată din Centrul Pompidou din Paris sau din Galeria Tate din Londra. Aceste lucrări comunică foarte bine prin prisma relaţiilor cu fotografia lui Brâncuşi care este împrumutată MNArT prin contribuţia unui colecţionar important din Marea Britanie care deţine o galerie elveţiană. În anul TM2023, MNArT a găzduit expoziţii importante: Victor Brauner, Paul Neagu, Romul Nuţiu, iar expoziţia Brâncuşi încununează eforturile MNArT de a transforma acest muzeu într-unul de referinţă naţională şi internaţională", a spus Filip Petcu.

Comisarul expoziţiei şi preşedintele Fundaţiei Art Encounters, Ovidiu Şandor, a menţionat că Brâncuşi este un artist al modernităţii, expoziţia surprinzând două aspecte foarte importante pentru arta contemporană.

"Cred că întreaga cultură românească trăieşte şi în umbra lui Brâncuşi, iar arta contemporană nu poate face o excepţie. La prima ediţie a Bienalei Art Encounters 2015, am văzut o serie de lucrări ale artiştilor contemporani care erau inspirate din opera lui Brâncuşi. Cred că avem nevoie de momente în care ne reuităm atent la aceste repere culturale din trecut şi nu putem vorbi despre artă contemporană dacă nu înţelegem cât mai bine şi arta unor monştri sacri cum este Brâncuşi. Expoziţia mi se pare că este o bijuterie, nu a încercat niciodată să fie cea mai mare, cea mai amplă, dar este extrem de densă, care exprimă foarte bine opera lui Brâncuşi, cu lucrări binecunoscute aduse din mari muzee ale lumii, dar şi cu lucrări mai puţin cunoscute care credem că vor fi surprize plăcute pentru public şi cred că este extrem de important este că e prima expoziţie internaţională care îl aşează pe Brâncuşi foarte puternic ancorat în contextul românesc", a afirmat Ovidiu Şandor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, consideră că "Lumea poate fi salvată prin artă", parafrazându-l pe Brâncuşi.

"Menirea artei este de a apropia oamenii, prin simpla percepţie la nivel vizual. Aceasta este una din ideile care au stat la baza demersurilor făcute de Consiliul Judeţean Timiş pentru construirea de infrastructură culturală la standarde internaţionale. Am investit peste 2 milioane de euro în transformarea Muzeului Naţional de Artă Timişoara, acesta fiind în prezent singura locaţie regională care poate găzdui exponate cu valoare de tezaur", a arătat Alin Nica.

"Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale" este prima expoziţie a artistului în ţara natală, după mai bine de 50 de ani, şi se deschide publicului sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 10,00, ca parte integrantă a programului cultural "Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii".

Ultima expoziţie românească dedicată marelui sculptor a avut loc în 1970.

Expoziţia va putea fi vizitată, sâmbătă, între orele 10,00 - 12,00. Tot sâmbătă, de la ora 16,00, în Sala Barocă a MNArT va avea loc lansarea oficială a Catalogului expoziţiei. Accesul la acest eveniment este gratuit, însă vizitarea expoziţiei se face pe bază de bilet.

Duminică, 1 octombrie, expoziţia va fi deschisă publicului larg între orele 10,00 - 20,00, pe baza biletelor achiziţionate în prealabil.

Expoziţia Brâncuşi rămâne la Timişoara între 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)