Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea a deschis vineri seria expoziţiilor de toamnă cu Trienala internaţională de pictură a Euroregiunii Carpatice "Pătratul de argint", cu lucrări ale unui număr de 61 de artişti din cinci ţări - Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria, fiind organizată de Galeria de Artă Modernă din Przemysl, Polonia şi MŢC.

"Este un fel de incubator de modalităţi de exprimare artistică, pictură şi multimedia, pentru că sunt şi printuri, sunt şi intervenţii tridimensionale grafice, dar care ţin de pictură şi de o constrângere de un metru pătrat. Sunt foarte multe deviaţii ale aceleaşi modalităţi de exprimare în limbaj vizual, care fac referire la aceeaşi paradigmă, care înseamnă secolul XXI în aria transcarpatică. În principiu, expoziţia este un bun câştigat pentru toţi, pentru că putem arăta şi orădenilor o mostră de artă modernă şi contemporană," a spus, în vernisaj, şeful Secţiei de artă al MŢC, Cornel Abrudan.

Tema cele de-a XI-a ediţii a Trienalei 2021 - "Această stranie lume" - a fost dată, la începutul anului 2020, de criticul şi istoricul de artă slovac Peter Markovic, "o profeţie ciudată şi neintenţionată", conform informării de sală.

Peste 150 de artişti din Euroregiune s-au înscris în concurs. Prima selecţie a fost făcută de un juriu polonez. Apoi un juriu internaţional, cu critici de artă din cele cinci ţări partenere, a selectat 111 lucrări realizate de 61 de artişti participanţi, pentru finală, juriu care a acordat şi premiile.

Prezent la vernisaj, directorul Galeriei de Artă Modernă din Przemysl, Janusz Cywicki, cel care a pus bazele acestei manifestări artistice, în 1994, a afirmat că, "astăzi, Trienala Internaţională de Pictură Pătratul de Argint este, fără îndoială, cea mai semnificativă trecere în revistă a picturii moderne din această parte a Europei."

Potrivit criticului de artă Aurel Chiriac, curatorul pentru România al Trienalei, artiştii selectaţi lucrează în stiluri diferite, inspirate de cele două mari curente ale secolului XX: pictura de avangardă şi pictura figurativă. Specificul trienalei este dat şi de dimensiunile lucrărilor, stabilite la un metru pătrat. Dacă iniţial, suportul picturii era hârtia, între timp s-au acceptat şi pânza şi cartonul, precum şi tehnicile mixte.

"Este una dintre cele mai mari expoziţii de pictură din Europa Centrală. Lucrările expuse reflectă toată problematica socială ce domină azi în societate, până la urmă constituind o oglindă a artelor plastice, a picturii, în special, din Europa Centrală aflată într-o dinamică mereu deschisă spre lumea de azi", a subliniat Aurel Chiriac.

Evenimentul a fost conceput iniţial, în 1994, ca bienală internaţională, cu participarea pictorilor din patru ţări - Polonia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria, din acest motiv se numeşte "Pătratul de argint". România a fost introdusă în acest format în anul 2003 prin eforturile directorului de atunci al MŢC, Aurel Chiriac, după care s-a decis organizarea acestei expoziţii la trei ani, devenind Trienala de Pictură a Regiunii Carpatice, "Pătratul de Argint".

"Din 2003, de când suntem parteneri în această trienală, România a luat premii la aproape fiecare ediţie. Aş menţiona numele lui Aurel Roşu, în 2003 şi 2009, Vioara Bara, în 2003, Heredea Florian în 2015, iar la această ediţie, Mihaela Tătulescu, din Oradea, o profesoară la Facultatea de arte, a primit un premiu important. La o altă ediţie, Teofil Ştiop, artist important al generaţiei tinere contemporane, a luat Marele premiu al acestei trienale, lucrarea lui fiind cumpărată de Muzeul naţional al Parlamentului Poloniei, Varşovia," a declarat, pentru AGERPRES, Aurel Chiriac.

Organizatorii au afirmat că această manifestare artistică are ca scop principal "de a promova şi, în acelaşi timp, de a documenta lucrările artiştilor care, de decenii, au trăit în ţările acestei regiuni, pe cât de apropiate, pe atât de bine închise."

Din România au participat artiştii: Gabriela Bohnstedt Gavrilaş, Teodora Laura Ghinea, Gabriela Luciana Kiraly, Adriene Greti Papiu, Nicolae Suciu şi Mihaela Tătulescu.

În urma jurizării finale, s-au acordat următoarele premii: Grad Prix - Liudmila Davydenko, Ucraina; Premiul Voievodatului Podkarpackiego, Elzbieta Cieszynska Polonia; Premiul Primăriei oraşului Przemysl, Mihaela Tătulescu, România, cadru didactic la Facultatea de Arte a Universităţii din Oradea; Premiul Electromantaj Przemysl, Magdalena Uchman, Polonia.

Expoziţia principală a Trienalei 2021 a fost deschisă în mai 2022 în Galeria parteneră ARP din castelul Krasiczyn, Polonia, apoi a fost itinerată de către partenerii din străinătate - la Kosice, Miskolc, Oradea, urmând Satu Mare şi Praga. AGERPRES/(A,AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES FOTO