Uniunea Elenă din România este prezentă la Festivalul Intercultural ProEtnica de la Sighişoara cu 14 ansambluri de dans şi două ansambluri corale, deţinând astfel cea mai mare pondere, prin prezenţa a aproximativ 300 de persoane.

Dincolo de aceasta, artiştii vor să demonstreze calitate în perpetuarea obiceiurilor şi tradiţiilor, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Uniunii, deputatul Dragoş Zisopol.

"Dincolo de pondere, vrem să demonstrăm calitate. Avem 14 ansambluri de dansuri, două coruri cu care participăm şi un concert prin prezenţa în această seară a lui Ionuţ Galani. Dacă facem o medie, peste 300 de persoane sunt prezente în această Piaţă minunată a Cetăţii Sighişoara la Festivalul Interetnic şi Intercultural ProEtnica, unde noi nu am lipsit niciodată, pentru că este o mare bucurie. Noi avem 55 de ansambluri în portofoliul Uniunii Elene din România, din care 22 sunt membre ale Consiliului Internaţional al Dansului UNESCO. Am reuşit, ca preşedinte al Uniunii Elene din România, să înscriu la OSIM câte un ansamblu al fiecărei comunităţi teritoriale membre a organizaţiei noastre naţionale. Absolut toate ansamblurile care şi-au dorit să vină astăzi la Sighişoara au primit sprijinul UER, pentru că este un moment extraordinar pentru noi, minorităţile naţionale", a afirmat preşedintele UER.

Deputatul Dragoş Zisopol a subliniat că festivalul ProEtnica a fost, este şi va rămâne o dorinţă a fiecărui dansator din cadrul UER, pentru că aici se întâlnesc cu prieteni dragi cu care s-au cunoscut de ani de zile, se schimbă generaţii, festival care, spune acesta, este un eveniment de excelenţă.

"Sunt lucruri extraordinare care se întâmplă aici şi meritele sunt deosebite ale organizatorului, ale domnului Volker Reiter, care este un om pe care nu-l poţi caracteriza în cuvinte, un om care s-a luptat pentru binele acestui festival, un om care a avut sprijinul din partea noastră - vorbesc în numele Uniunii Elene din România, pe care o coordonez în calitate de preşedinte şi de deputat din anul 2008. Este un eveniment de excelenţă acest eveniment, dovadă numărul mare al tinerilor care participă, al preşedinţilor care am făcut corp comun pentru ca acest festival să se desfăşoare în continuare, prin prezenţa noastră numeroasă şi prin respectul pe care îl purtăm culturii tuturor minorităţilor naţionale care îşi desfăşoară amplu activităţile într-o ţară atât de frumoasă cum este România şi înainte de toate primitoare", a arătat Dragoş Zisopol.

El a adăugat că grecii au "cele mai adânci rădăcini înfipte aici, pe teritoriul României, din secolul VI, VII înainte de Hristos".

În prezent, din componenţa celor 55 de ansambluri ale UER fac parte de la cei mici până la cei de vârsta a treia, astfel fiind perpetuate obiceiurile şi tradiţiile.

Totodată, spune preşedintele UER, sunt foarte mulţi filoeleni care iubesc muzica şi dansurile greceşti.

"Noi nu facem deosebire între cei de etnie greacă şi între filoeleni, deci în cadrul comunităţilor noastre teritoriale cei care doresc să asculte muzică grecească şi să danseze sunt bine-veniţi. La început de septembrie se fac grupe noi în toate filialele pentru toate activităţile, nu numai pentru dansurile greceşti, pentru limba neogreacă, pentru ateliere de creaţie. Tot ceea ce noi desfăşurăm în filialele UER se realizează în regim de gratuitate. Noi am reuşit să introducem, UER, limba neogreacă ca limbă maternă şi modernă în toate şcolile din România. Avem profesori plătiţi de statul grec, nepunând o presiune asupra Ministerului Educaţiei Naţionale. Vă aşteptăm cu drag la cea de-a VIII-a ediţie a Olimpiadei naţionale de limba neogreacă, ce se desfăşoară ca în fiecare an în Parlamentul României, în Comisia de învăţământ a forului nostru, în perioada 8 - 11 septembrie, fiind 12 ţări participante. Iată că munca noastră pe care o desfăşurăm zi de zi, împreună cu aceşti oameni minunaţi, a dat roade", a subliniat deputatul.

Preşedintele UER spune că România nu a profitat şi nu va profita de această diversitate, ci România s-a bucurat şi se va bucura de aceasta. "Este un lucru foarte important, pentru că noi suntem cetăţeni români, indiferent de etnia noastră. Noi ştim ce înseamnă poporul român şi cetăţenii români de etnie greacă sunt de milenii pe aceste pământuri. Am clădit împreună cu cetăţenii români şi o vom face în continuare, atâta timp cât va exista. Deci România a fost, este şi va rămâne România pentru noi toţi", a transmis oficialul Uniunii Elene.

Un promotor al tradiţiilor şi obiceiurilor elene, prezent la ProEtnica, este Dan Dimitriu, preşedintele Comunităţii elene din Roman, care a venit împreună cu artiştii ansamblului coral Meandros.

"Mesajul nostru, al comunităţii elene, şi al comunităţii Roman, şi al meu personal este că vom face tot ceea ce este posibil să ne extindem, să ne mărim arealul şi să scoatem în evidenţă atât portul popular, cât şi întreg ansamblul de dansuri, de cântece de limbă elenă. Este tradiţie. Marea majoritate sunt copii ai grecilor, dar avem şi din alte minorităţi şi din rândurile simpatizanţilor comunităţii elene care şi-au manifestat aportul şi au de învăţat şi sunt şi ei mulţumiţi, la rândul lor, că duc o formă utilă societăţii. Şi astfel tradiţiile se transmit mai departe. Nimic nu este uşor, dar prin muncă şi prin voinţă se rezolvă toate", a arătat Dan Dimitriu.

Reprezentanţii celor 20 de minorităţi naţionale din România s-au reunit, joi, la Sighişoara, în cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica, cel mai mare festival interetnic din România, care se încheie duminică.

Organizatorul evenimentului este Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara iar coorganizatorul - Consiliul Judeţean Mureş.

ProEtnica 2023 este finanţat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Centrului Naţional de Cultură a Romilor, Romano Kher. AGERPRES este partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)