Muzeul de etnografie şi artă populară din Tulcea s-a redeschis, miercuri, publicului, după mai mult de patru ani, timp în care clădirea de patrimoniu a fost reabilitată printr-un proiect european finanţat prin mecanismul Investiţii Teritorial Integrate (ITI) - Delta Dunării.

Muzeul care a fost sediul Băncii Naţionale a României este unul dintre edificiile emblemă ale municipiului şi oferă publicului acum o expoziţie permanentă care pune în valoare multiculturalitatea Dobrogei.

Foto: (c)  Luisiana BIGEA/AGERPRES

"Venim în faţa dumneavoastră cu o imagine nouă a muzeului, cu spaţii noi, cu expoziţii inedite. Pentru că niciodată un muzeu nu va putea să aducă în faţa vizitatorilor toate piesele pe care le îngrijeşte, ne dorim să le aducem pe rând, pe cele mai interesante, cele mai frumoase şi să reluăm activităţile pe care le-am avut cu fiecare comunitate în parte", a declarat în timpul conferinţei de deschidere a muzeului, coordonatoarea acestuia, Iuliana Titov.

La rândul său, managerul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), Sorin Ailincăi, a amintit importanţa susţinerii financiare a Consiliului Judeţean (CJ).

"În ultimii zece ani, CJ a investit foarte mult în muzee. Dacă ar fi să încep cu Centrul Muzeal Delta Dunării care a fost inaugurat în 2009, unul din primele muzee construite de la zero în România, s-a investit în Casa Avramide, în Muzeul de Artă, iar în ultimii ani în Muzeul Panaghia, Farul din Sulina, Basilica din Niculiţel şi acum, iată, şi la Muzeul de Etnografie, o clădire monument istoric, care a fost şi o provocare pentru cei care au executat această lucrare", a menţionat managerul ICEM.

Ailincăi a susţinut necesitatea continuării investiţiilor în domeniul cultural.

"Se simte nevoia unor investiţii pentru monumentele arheologice. Au existat preocupări din acest punct de vedere fiind şi bani prevăzuţi în ITI care nu au fost cheltuiţi privitoare la restaurarea cetăţii Enisala, a cetăţii Argamum de la Jurilovca, şi a cetăţii Halmyrys din Murighiol, iar în ultima vreme a cetăţii Noviodunum din Isaccea. Chiar dacă unele cetăţi au proiect tehnic şi chiar documentaţia tehnică elaborată, a fost foarte greu să se găsească o cale de investiţie pentru că statul juridic al acestora este neclar", a precizat managerul ICEM, Sorin Ailincăi.

Foto: (c)  Luisiana BIGEA/AGERPRES

De asemenea, preşedintele CJ, Horia Teodorescu, a declarat pentru AGERPRES că în momentul de faţă sunt probleme legate de monumente importante.

"La Enisala nu putem intra sub niciun fel (cu investiţii, n.red.), pentru că nu este stabilit clar statutul terenului. Pe toate demersurile făcute, nu reuşim să desţelenim acest teritoriu care e undeva pierdut între Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii. Ce e foarte important e că nu am reuşit să introducem pe finanţare aceste trei locaţii importante (Enisala, Argamum şi Halmyris, n.red.), din cauză că nu putem dovedi statutul juridic. E un hăţiş creat post-Revoluţie", a menţionat preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

Muzeul de etnografie şi artă populară are un patrimoniu format din aproape 9.000 de obiecte, iar clădirea monument istoric care-l găzduieşte din anul 2005 a fost construită în perioada 1924-1927.

Proiectul de restaurare a muzeului a fost finanţat din fonduri europene, prin ITI-Delta Dunării, şi a avut un buget de circa 18,8 milioane de lei.

Prin ITI-Delta Dunării, mecanism financiar care în exerciţiul financiar 2014-2020 a avut un buget total de peste un miliard de euro, CJ, instituţie care coordonează activitatea ICEM, a atras finanţări pentru restaurarea Casei Panaghia, Babadag, 3,2 milioane de lei, a Muzeului de etnografie din Tulcea şi a Farului vechi din Sulina, 10,2 milioane de lei. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)