O descoperire spectaculoasă care dovedeşte practicarea unor ritualuri funerare deosebite, care presupuneau şi excarnaţia parţială sau totală după decesul individului, împreună cu legarea membrelor la depunerea în mormânt, a fost făcută în cadrul campaniei din acest an derulată în necropola tumulară din perioada timpurie a Epocii Bronzului de la Râmeţ, în Munţii Apuseni, de arheologi români, americani şi irlandezi.

Rezultatele preliminare ale campaniei de cercetări arheologice din acest an, precum şi rezultatele analizelor de laborator efectuate pe mostrele descoperirilor din anul precedent au fost prezentate vineri, într-o conferinţă de presă, de către colectivul de specialişti români şi americani, la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Arheologul Horia Ciugudean a explicat că într-un mormânt de înhumaţie a fost găsit un schelet dezmembrat, cu oasele mâinilor şi picioarelor legate strâns, într-o poziţie nefirească din punct de vedere anatomic.

"De asemenea, maxilarul inferior este deplasat şi acest lucru nu se datorează îngropării, ci a fost intenţionat schimbată poziţia sa în raport cu craniul. Şi o parte din oasele scheletului lipsesc. Deci nu este un schelet complet. Acest fapt se poate datora practicării excarnaţiei, o practică care este cunoscută la nivelul anumitor populaţii primitive şi a unor triburi din zonele Africii sau Americii, care expuneau corpurile defuncţilor în spaţiul liber, pe anumite platforme, şi păsările curăţau scheletul până la os. După care, se făcea îngroparea, una selectivă, a oaselor", a explicat arheologul.

În acelaşi timp, a spus Horia Ciugudean, faptul că oasele lungi de la mâini şi de la picioare sunt strânse, dar articulate, indică că acestea au fost legate în mod intenţionat, pentru a aminti de poziţia chircită în care, de obicei, erau înmormântaţi indivizii acestor comunităţi în mileniul al III-lea î.Hr.

Mormântul aparţine comunităţii care a ridicat tumulul la începutul Epocii Bronzului.

"Ceea ce putem spune despre acest mormânt ca datare, se referă la nişte date pe radio-carbon pe care le-am obţinut prin analizarea lor în laboratoarele din SUA - este vorba de date cuprinse între 2800 şi 2500 î.Hr., deci în prima jumătate a mileniului al III-lea. Prin poziţia pe care o ocupă acest mormânt însă în cadrul movilei, pentru că nu este un mormânt central, este un mormânt înspre periferia movilei, s-ar putea ca datarea sa prin radio-carbon să ne ofere surprize, în sensul că există o perioadă mai târzie de înmormântări în această movilă, mai târzie decât momentul în care s-a ridicat movila şi au fost aşezaţi primii morţi, o perioadă în care şi alte comunităţi au folosit movila ca loc de înmormântare. Că ar putea fi aşa, o dovedeşte cel de-al doilea orizont de morminte care au fost găsite în movilă, este vorba de morminte care aparţin de data asta mileniului II î.Hr.", a declarat Ciugudean.

O altă descoperire din acest an este o depunere a unor vase ceramice de dimensiuni variabile în diverse zone ale movilei funerare, vase care nu aparţin direct unor morminte, dar care reprezintă probabil ofrande conţinând posibil anumite produse alimentare, destinate călătoriei într-o lume de apoi. Printre vase se remarcă o amforă cu două toarte şi un decor cu brâuri aplicate.

Au mai fost descoperite morminte de incineraţie, care pot fi atribuite comunităţilor culturii Wietenberg, adică perioada cuprinsă între circa 1.900 şi 1.500 î.Hr.

Potrivit cercetătorilor, tumulul de la Râmeţ prezintă două perioade principale de utilizare.

Prima este legată direct de o comunitate pastorală, care trăia şi îşi înmormânta defuncţii în această zonă spre mijlocul mileniului al III-lea î.Hr. Cea de-a doua etapă este reprezentată de refolosirea movilei în prima jumătate a mileniului al II-lea în.Hr. de către comunităţi aparţinând culturii Wietenberg, care ar fi recunoscut un monument funerar mai vechi, respectiv cu aproape un mileniu, şi l-au resacralizat prin mormintele de incineraţie şi gropi cu ofrande.

Cercetările arheologice de la Râmeţ au debutat în 2019, în cadrul unui parteneriat între MNU Alba Iulia şi Colegiul Hamilton din SUA, căruia i s-a alăturat mai apoi şi Colegiul Universitar din Dublin, Irlanda.

Necropola tumulară este situată în zona denumită de localnici "Gugu". În anii precedenţi, campaniile au vizat zona vestică şi cea sudică a tumului 1, iar în acest an partea estică.

Horia Ciugudean a afirmat anul trecut că pe raza comunei Râmeţ ar exista sute de astfel de movile funerare, iar în Apuseni, mii sau chiar zeci de mii. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)