CASE CU AMINTIRI/ Dolj: Ajunsă în paragină, casa în care a copilărit Alexandru Macedonski aşteaptă să fie salvată

Conacul din satul Popeasa, comuna Goieşti, judeţul Dolj, care a aparţinut familiei poetului Alexandru Macedonski, mai are azi doar zidurile şi acoperişul, ce continuă să îl apere de uitare şi de zbuciumul vremurilor, aşa cum o face şi Valea Amaradiei cu molcomitoarele ei privelişti.
Casa în care poetul şi-a petrecut mare parte din copilărie este un conac vechi, construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a ajuns în proprietatea unei familii de boieri din Oltenia, când fraţii Maria, Alexandru şi Dimitrie Macedonski, după moartea mamei lor, au împărţit moşia şi apoi au vândut-o. După confiscarea averilor din secolul trecut, casa a intrat în proprietatea statului şi a fost de-a lungul timpului şcoală, cămin cultural şi Casa Memorială "Alexandru Macedonski". După 1990, clădirea i-a revenit lui Vlad Berlescu, descendentul proprietarilor moşiei, fiul lui Mihai Berlescu - fost ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Alexandru Averescu III.
Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES
Vlad Berlescu, care nu a avut copii, a decis însă să doneze toată moştenirea din Goieşti (casa şi cele 49 de hectare de teren) comunităţii, iar în aprilie 2001, printr-o hotărâre, Consiliul Judeţean Dolj acceptă suprafaţa de 10 hectare teren agricol, situată în extravilanul comunei, propusă de donator cu condiţia ca terenul donat să fie folosit în interesul exclusiv al copiilor aflaţi în dificultate din cadrul Direcţiei Judeţene de Protecţie a Drepturilor Copilului Dolj, organizându-se aici o microfermă agricolă care să se numească "Ferma Berlescu". În noiembrie 2002, Vlad Berlescu donează CJ Dolj şi restul de teren agricol în suprafaţă de 39 hectare, precum şi construcţia respectivă în suprafaţă de 255 mp, fosta casă a familiei Macedonski.
Doi ani mai târziu însă după prima donaţie, în aprilie 2003, Consiliul Judeţean Dolj aprobă darea în administrare a terenului de 49 hectare şi construcţiei din Goieşti, donate de Vlad Berlescu, către Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Plantelor Dolj. Peste trei ani, în aprilie 2006, Consiliul Judeţean Dolj aprobă transmiterea fără plată la Consiliul Local al comunei Goieşti a terenului şi a clădirii de 255 mp, despre care afirma că se află "în stare avansată de degradare".
Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES
"În momentul de faţă suntem în discuţii cu Consiliul Judeţean Dolj pentru reabilitarea Casei 'Alexandru Macedonski', care aparţine Consiliului Local Goieşti. Noi, în urmă cu circa 3 ani, am realizat un gard de împrejmuire a casei, pentru a nu mai intra persoane în incintă, care să facă stricăciuni, aşa cum s-a întâmplat după 1990. Acum acolo sunt doar pereţii, fără tocărie, fără uşi. Acoperişul este în condiţii bune, iar gardul nu permite să intre altcineva în incintă. Din discuţiile purtate, conducerea Consiliului Judeţean Dolj doreşte să se ocupe de reabilitarea Casei Macedonski, aşa cum s-a ocupat şi de alte monumente din alte localităţi, printre care se află şi culele din comunele Brabova şi Cernăteşti. La nivelul comunei am realizat un proiect tehnic pentru reabilitarea acestei case, pe care l-am şi pus la dispoziţia Consiliului Judeţean Dolj", a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Goieşti, Gheorghe Corbeanu.
Înainte de 1990, la Casa memorială "Alexandru Macedonski" se desfăşurau diverse activităţi culturale la care participau nu doar elevi de la şcoli din Craiova sau din alte localităţi din judeţ, ci şi personalităţi de marcă ale culturii române precum Marin Sorescu sau Tudor Gheorghe.
Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES
"Până la Revoluţie, casa a fost în condiţii cât de cât bune, atât la exterior, cât şi la interior. Oamenii povestesc că de ziua poetului era vizitată de elevi, inclusiv din Craiova, mobilierul era în totalitate aşa cum a fost lăsat, chiar şi covoarele erau pe jos. După Revoluţie, a început cumva distrugerea, între ghilimele. Nu a mai fost gard şi s-a furat totul din casă", a mai spus primarul comunei Goieşti.
Despre cele 49 de hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Local Goieşti autorităţile spun că nu ştiu cine le foloseşte.
Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES
În memoria poetului Alexandru Macedonski, dar şi ca recunoştinţă faţă de boierul Vlad Berlescu care şi-a lăsat moştenirea comunităţii, clădirea, amplasată pe valea misterioasă a râului Amaradia şi aflată pe lista monumentelor istorice ale României, ar putea deveni una dintre casele memoriale din Dolj, dar şi un punct turistic al zonei, mai ales că, recent, comuna Goieşti a fost trecută, prin hotărâre de Guvern, pe lista localităţilor din ţară cu resurse turistice.
Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES
***
Poet, prozator, dramaturg şi publicist, Alexandru Macedonski, născut la 14 martie 1854, în Bucureşti, supranumit poetul rondelurilor, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.
După absolvirea gimnaziului, a călătorit pentru a studia în Austria, Elveţia şi Italia. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Bucureşti, după terminarea studiilor a ocupat diverse funcţii administrative.
A debutat în gazeta 'Telegraful român' cu poezia 'Dorinţa poetului' (8 dec. 1870), iar primul volum de versuri care îl consacră este 'Prima verba' (1872). Din 1873 a început o campanie antimonarhică în publicaţiile 'Telegraful', 'Familia', 'Stindardul', 'Revista contemporană' şi într-o serie de ziare efemere, editate de el însuşi: 'Oltul' (1873), 'Vestea' (1877), 'Dunărea', 'Plevna' (1878), 'Tarara' (1880), 'Liga ortodoxă' (1896).
În activitatea poetică a lui Al. Macedonski se observa intenţia de a inaugura o direcţie literară, o nouă şcoală de poezie, începutul în acest sens constituindu-l conferinţa cu tema 'Mişcarea literară din cei din urmă zece ani' (1878), susţinută la Ateneu.
Apariţia volumului de 'Poezii' (1882) i-a adus poetului medalia ''Bene Merenti'', clasa I. Nu după mult timp însă, publicând o epigramă împotriva lui Mihai Eminescu, când marele poet se îmbolnăvise, destinul său literar se modifică, ajungând să fie marcat de acest gest neînţeles.
A călătorit foarte mult în Italia şi Franţa (1884, 1910-1912) - ţară care îl va determina, între altele, să înţeleagă şi să se asocieze fundamental curentului simbolist. S-a aflat permanent într-o relaţie strânsă cu lumea artistică apuseană, colaborând la diferite publicaţii, în special franceze şi belgiene.
În anul 1880, a publicat 'Idilele brutale', apoi volumele 'Excelsior' (1895) şi 'Bronzes' (1897). A mai editat de asemenea revistele: 'Literatorul' (1880) - de orientare antijunimistă, prima revistă simbolistă românească, 'Forţa morală' (1901), 'Le beau Danube bleu' (1905), 'Revista de critică şi literatură' (1908).
Esenţele simbolismului, cum ar fi: muzica, fantezia, imaginea, culorile, sunt cuprinse în articolele sale 'Logica poeziei' (1880), 'Poezia viitorului' (1892), 'Simţurile în poezie' (1895), 'În pragul secolului' (1899). Deosebirea dintre simbolismul abordat de Macedonski şi cel francez constă în sinteza vis-voinţă.
'Poemele Nopţilor', scrise între 1879 şi 1901, au ca motive iubirea, bucuria, idealul, deznădejdea, moartea, fiind de fapt o meditaţie, oscilând între jubilaţie şi sarcasm, asupra condiţiei omului şi artistului. Cea mai semnificativă dintre 'nopţi' pare a fi 'Noapte de decemvrie', care are ca laitmotiv iluzia, visul, întâlnit deseori şi în creaţia lui Baudelaire.
'Poema rondelurilor', apărută postum în 1927, cultivă beţia olfactivă, de lumină şi sunete celeste, aceste corespondenţe senzoriale care oferă, înainte de toate, extazul.
Proza lui Alexandru Macedonski, o adevărată încercare de experiment artistic, inaugurează proza artistică românească pe care o vor ilustra Dimitrie Anghel, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi. Reprezentativ pentru autor este romanul 'Thalassa' (1916), publicat mai întâi în 'Literatorul', versiunea românească a romanului 'Le calvaire du feu' (1906). Tema acestui roman este iubirea, oscilând între transfigurarea ideală şi apăsarea terestră a instinctelor carnale.
Temele şi motivele operei macedonskiene sunt esenţialmente romantice, părintele simbolismului românesc, poet şi teoretician, reuşind cu deosebită măiestrie realizarea fuziunii tradiţiei cu modernitatea.
A murit la 24 noiembrie 1920. AGERPRES/ (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Spectacolul 'Teatro Lucido la malul infinitului' de Radu Afrim - premieră, sâmbătă, la Teatrul de Stat Constanța
Spectacolul 'Teatro Lucido la malul infinitului' cu textul, regia și scenariul semnate de Radu Afrim, va fi prezentat în premieră, sâmbătă, de la ora 19:00, la Teatrul de Stat Constanța. Spectacolul include textele 'Vizită în casa unui bărbat în absența soției' sale de Adriana Bittel, 'Variabila Dost
Sibiu: Primul bust de copil realizat de Brâncuși, expus la Muzeul Național Brukenthal
Vizitatorii Muzeului Național Brukenthal au ocazia să vadă începând de sâmbătă primul bust de copil realizat de Constantin Brâncuși, sculptat în 1906, a anunțat vineri, la vernisaj, managerul instituției, Alexandru Chituță. 'Prezentăm în premieră la Sibiu și în Transilvania una dintre cele mai impo
Călin Pop a lansat single-ul 'La fundul sacului'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single, intitulat 'La fundul sacului'.
Mureș: Cetatea Țărănească din Saschiz se redeschide în mai; taxă de vizitare pe întreg situl UNESCO
Primarul comunei Saschiz, Ovidiu Șoaită, a anunțat, vineri, că Cetatea Țărănească sau Cetatea de Refugiu din comună, construită în secolul al XIV-lea, va fi deschisă oficial pentru vizitare începând cu primul weekend din luna mai, odată cu Sărbătoarea Rabarbărului, și că administrația publică locală a luat decizia instituirii unei taxe de vizitare a
Ziua Academiei/ O nouă Aulă, clădire administrativă și consolidarea sediului actual - proiecte majore în trei-patru ani
Secretarul general al Academiei Române, Ioan Dumitrache, a prezentat, vineri, pentru prima dată în cadrul unei sesiuni festive aniversare, câteva dintre proiectele de construcție și de reabilitare a unor imobile din patrimoniul instituției, anunțând că noua Aulă și complexul care va fi realizat în preajma sediului istoric al Academiei di
Iași: Palatul Culturii, gazda expoziției itinerante 'Jandarmeria Română 1850 - 2020'
Expoziția itinerantă 'Jandarmeria Română 1850 - 2020' poate fi vizitată începând de vineri, până în data de 8 iunie, la Palatul Culturii din Iași. Directorul Palatului Culturii, Andrei Apreotesei, a declarat că expoziția este organizată pentru a celebra 175 de ani de la înființarea Jandarmeriei Rom&a
CNA: Zece eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 29 martie - 4 aprilie, zece ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (șase) și Facebook (patru). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările
Ioan-Aurel Pop: Proiectele Academiei Române sunt totuna cu marile întreprinderi ale culturii naționale
Academia Română a marcat, vineri, 159 de ani de la fondare în cadrul unei sesiuni festive, prilej cu care președintele acestui for, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că proiectele prestigioasei instituții sunt totuna cu marile întreprinderi al
Gorj: 13 trupe de teatru și 18 tineri actori participă la Festivalul concurs 'Sabin Popescu'
Un număr de 13 trupe de teatru din județul Gorj și 18 tineri actori vor participa la cea de-a XXV-a ediție a Festivalului concurs de teatru 'Sabin Popescu', a cărui deschide are loc vineri, la Novaci. Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj, evenimentul
Buzău: 'Weekend de adio', un spectacol în premieră la Teatrul 'George Ciprian'
La Teatrul 'George Ciprian' din Buzău va avea loc, pe 12 aprilie, premiera spectacolului 'Weekend de adio', o comedie de două ore, cu răsturnări de situație și evenimente care decurg în cascadă, puse în scenă de actori celebri. Spectacolul este pus în scenă de regizorul Dan Tudor, iar producția aparține Teatru
Stagiunea Internațională de Teatru se deschide la ARCUB cu one man show-ul 'Reminiscencia'
Prima ediție a Stagiunii Internaționale de Teatru, eveniment organizat de ARCUB, un proiect cultural de anvergură care își propune să redefinească scena teatrală a Capitalei, va fi deschis, vineri, cu spectacolul 'Reminiscencia' (Chile), în regia lui Malicho Vaca Valenzuela. Spectacolul, care a impresionat publicul la Festivalul de Teatru d
Rețeaua Națională a Muzeelor din România nu va coordona organizarea celei de-a 21-a ediții a Nopții Muzeelor
Rețeaua Națională a Muzeelor din România anunță că nu va coordona organizarea ediției din acest an a Nopții Muzeelor și solicită Ministerului Culturii să includă evenimentul pe lista de proiecte strategice ale instituției, pentru a beneficia de finanțarea necesară. 'Acesta este acel gen de comunicat pe care nu am fi dorit să îl
Mari voci feminine ale lumii - pe scena ediției din acest an a Festivalului Internațional 'George Enescu'
Ediția din acest an a Festivalului Internațional 'George Enescu' va aduce pe scenă unele dintre cele mai apreciate soprane și mezzosoprane ale momentului - de la Asmik Grigorian, Sonya Yoncheva, Kristine Opolais, Magdalena Kozena, Julia Lezhneva sau Sarah Aristidou până la Jennifer Holloway, Aylin Perez, Elsa Dreisig, Rachel Willis-Sorensen, Ruxandra Do
Ioan-Aurel Pop: Academia rămâne poate cea mai înaltă instituție de apărare a identității românilor
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că înaltul for de consacrare rămâne poate 'cea mai înaltă instituție de apărare a identității românilor', care se cuvine să-și reamintească mereu obiectivele sale inițiale legate de cultivarea limbii și literaturii române, a istoriei naționale, a etnografiei și a artei r
Vaslui: Specialistul în folclor Dan Ravaru, omagiat în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Județean
Specialistul în folclor Dan Ravaru, discipol al profesorului ieșean Vasile Adăscăliței, a fost omagiat, joi, în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Județean Vaslui. Autor a numeroase volume și studii de referință în folclorul românesc, Dan Ravaru s-a născut pe 3 aprilie 1941 și a decedat în 2020, după o b