Teatrul Naţional din Craiova îl omagiază în zilele de 27 şi 28 februarie pe scriitorul Marin Sorescu, al cărui nume îl poartă, prin prezentarea spectacolului "Paracliserul", în interpretarea şi direcţia de scenă a lui Claudiu Bleonţ şi a videoproiecţiei spectacolului "Iona", ce îl are protagonist pe actorul Ilie Gheorghe.

"În zilele de 27 şi 28 februarie 2023, Teatrul Naţional "Marin Sorescu" organizează Zilele Marin Sorescu, în dorinţa de a omagia pe unul dintre cei mai originali dramaturgi europeni, figură de prim rang a literaturii române. Pe 27 februarie, începând cu ora 19:00, pe scena Sălii "Amza Pellea" va avea loc spectacolul "Paracliserul" de Marin Sorescu, în interpretarea şi direcţia de scenă a lui Claudiu Bleonţ, scenografia Andradei Chiriac. Spectacolul a avut premiera la sfârşitul anului trecut şi este o producţie a Teatrului Naţional Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Marţi, 28 februarie, la ora 17:00, în Sala Ion D. Sîrbu, va avea loc videoproiecţia spectacolului "Iona" (2016) de Marin Sorescu, ce îl are protagonist pe marele Ilie Gheorghe, actor de marcă al teatrului şi al filmului românesc. După premiera monodramei din stagiunea 1994-1995, Sorescu declara: 'Sunt un vechi admirator al actorului Ilie Gheorghe. În Iona el a făcut un spectacol extraordinar. Cred că-i cel mai frumos spectacol cu Iona care s-a realizat până acum'", afirmă reprezentanţii Naţionalului craiovean într-un comunicat de presă.

Despre Ilie Gheorghe, actorul a cărui carieră s-a împletit cu traseul artistic al Naţionalului craiovean între anii 1960 şi 2018, reputatul critic Victor Parhon scria în revista "Teatrul Azi": "Este bine ştiut faptul că orice rol i s-ar încredinţa lui Ilie Gheorghe, excepţionalul actor craiovean este capabil, prin forţa personalităţii lui artistice, să-l ducă la bun sfârşit în chip onorabil. Bineînţeles, atunci când nu o face cu strălucire, cum, de altfel, suntem obişnuiţi. Entuziasmantă, aşadar, pentru cei ce-l cunosc, iniţiativa lui Ilie Gheorghe de a crea pe scenă personajul Iona din piesa omonimă a lui Marin Sorescu".

Tot pe 28 februarie, de la ora 18, pe pagina de Youtube Teatrul Naţional Craiova, va fi transmisă înregistrarea spectacolului "Paracliserul", regia şi interpretarea Valeriu Dogaru, scenografia Lia Dogaru, ce a avut premiera în stagiunea 1998-1999.

În anul 2005, Teatrul Naţional din Craiova a primit numele marelui scriitor Marin Sorescu, care era un apropiat al teatrului craiovean. Potrivit sursei citate, de atunci, şapte dintre textele dramatice ale scriitorului au fost montate la Craiova, în premieră pe ţară, iar în 2020 a avut loc premiera spectacolului "Unde mi-e sufletul?", regizat de Norbert Boda, proiectul câştigător al concursului "Tineri regizori şi scenografi români" Craiova, ediţia 2019, care se bazează pe un scenariu dramatic construit din poeziile lui Marin Sorescu. Spectacolul se află în repertoriul stagiunii actuale a teatrului şi este programat în data de 16 martie.

Scriitorul Marin Sorescu s-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, la 29 februarie 1936. A urmat liceul la Craiova şi Predeal (1947-1955), perioadă în care i-au fost remarcate aptitudinile literare, pentru care i-a fost acordat primul premiu pentru poezie, şi a condus cenaclul literar 'Nicolae Bălcescu' al elevilor de liceu. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie-Pedagogie a Universităţii 'Al.I. Cuza' din Iaşi, secţia de limba şi literatura rusă, de unde s-a transferat la secţia de limba şi literatura română (1955-1960). Încă din anii studenţiei s-a afirmat ca poet, conducând cenaclul Casei de cultură a studenţilor. După absolvire s-a stabilit în Bucureşti, având o ascensiune rapidă în lumea literară, ca poet, prozator, dramaturg, eseist şi critic literar. În 1992 a devenit doctor în filologie la Universitatea Bucureşti cu teza 'Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română'.

A participat la Bienala de poezie de la Knoke-le-Zoute (Belgia, 1966), a luat parte la International Writing Program (program internaţional al scriitorilor) al Universităţii din Iowa (SUA, 1970-1971), i-a fost acordată o bursă de studii pe o perioadă de un an de Academia de Artă din Berlinul de Vest (1972). Începând cu anul 1966 a întreprins călătorii de studii în majoritatea ţărilor europene, în SUA şi Mexic, a participat la congrese şi festivaluri internaţionale.

Sorescu a fost redactor la revistele 'Viaţa românească', 'Viaţa studenţească' (1960-1963), 'Luceafărul' (1963-1966); redactor-şef la Studioul cinematografic 'Animafilm' (1966-1972); redactor-şef al revistei craiovene 'Ramuri' (1978-1990); director al Editurii 'Scrisul românesc' din Craiova (1990); ministru al culturii (25 noiembrie 1993-5 mai 1995).

El a scris literatură de toate genurile, situându-se printre cei mai prodigioşi scriitori români, E. Simion apreciind că 'M. Sorescu meditează la ceea ce scrie şi scrie învăluind tragicul, sublimul, grotescul în plasa fină a ironiei'. Toate scrierile sale au fost traduse în peste 50 de limbi străine.

După debutul ca poet în reviste literare, s-a produs cel editorial cu parodiile din 'Singur printre poeţi' (1964), stilul său original impunându-se şi prin volumele de versuri publicate ulterior: 'Poeme' (antologie, 1965, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Moartea ceasului' (1966), 'Tinereţea lui Don Quijote' (1968), 'Tuşiţi' (1970), 'Suflete, bun la toate' (1972), 'La lilieci' (vol. I-V, 1973-1995; I - 1973, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, II - 1977, Premiul Academiei Române, III - 1980, IV - 1988, V - 1995), 'Astfel' (1973), 'Descântoteca' (1976), 'Sărbători itinerante' (1978), 'Fântâni în mare' (1982), 'Apă vie, apă moartă' (1987), 'Poezii alese de cenzură' (1991), 'Traversarea' (1994).

Ca dramaturg, autorul a continuat experienţa teatrului existenţialist şi a teatrului absurdului, oglindită excepţional de piesele sale: 'Iona' (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie şi Premiul Academiei Române), 'Există nervi' (1968), 'Paracliserul' (1970), 'Matca' (1973), 'Pluta meduzei' (1974), 'Setea muntelui de sare' (1974, culegere de piese, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie), 'Răceala' (1976), 'A treia ţeapă' (1980), 'Ieşirea prin cer' (1984), 'Vărul Shakespeare' (1990).

A semnat şi proză umoristică şi satirică (romanele 'Trei dinţi din faţă', 1977; 'Viziunea viziunii', 1981), eseuri ('Teoria sferelor de influenţă', 1969; 'Insomnii', 1971; 'Starea de delir', 1976), cronici literare ('Uşor cu pianul pe scări', 1986, Premiul 'George Călinescu' şi al Uniunii Scriitorilor pentru critică literară), interviuri despre poezie ('Tratat de inspiraţie', 1985). A tradus integral creaţia poetică a lui Boris Pasternak (traduceri adunate în volumul 'Lirice').

Scriitorul a mai publicat şi literatură pentru copii: 'Unde fugim de acasă?' (1967, proză), 'O aripă şi-un picior - Despre cum era să zbor' (1970, versuri), 'Cocostârcul Gât-Sucit' (1987, versuri), 'Cirip-Ciorap' (1993, versuri).

S-a remarcat şi ca un pictor de talent, deschizând expoziţii personale în ţară şi în străinătate: Braşov (9 noiembrie 1989), Cluj-Napoca (12 februarie 1990), Irlanda (1991), Paris (1992, expoziţie colectivă), Bucureşti (1993).

A mai fost distins cu Medalia de aur pentru poezie 'Ospiti Napoli', decernată de oraşul Napoli (1970), Premiul internaţional 'Le Muze' de către Academia delle Muze din Florenţa (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie (1978), Premiul mondial de poezie 'Fernando Riello' (Madrid, 1983), Premiul 'Herder' pentru întreaga operă (Viena, 1991), Premiul Felix Romuliana (Belgrad, 1994); a fost propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru literatură.

El a fost membru corespondent al Academiei 'Mallarme' din Paris (1983), membru corespondent (9 martie 1991) şi membru titular (12 martie 1992) al Academiei Române. A decedat pe 8 decembrie 1996. AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: Teatrul Naţional Craiova / facebook.com