Sesiunea comemorativă "Iuliu Maniu, un patriot în slujba Ţării", s-a desfăşurat, vineri, în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române, istoricul Georgeta Filitti afirmând cu acest prilej că marele om de stat constituie "un exemplu pe care fiecare generaţie trebuie să-l cunoască".

"Dincolo de viaţa lui Iuliu Maniu, e vorba de un exemplu. Un exemplu care ne stă în faţă în permanenţă şi pe care cred că fiecare generaţie trebuie să-l cunoască, să-l aprofundeze, să cerceteze toate faţetele acestei personalităţi multilaterale. Şi mai e un lucru foarte important: trebuie, de fiecare dată, să ne întrebăm de ce. Sunt foarte mulţi oameni în istoria României care şi-au dăruit viaţa, care s-au dovedit a fi buni români, buni patrioţi şi pe urmă s-a întâmplat ceva, a fost un declic care le-a frânt dramatic, absolut dramatic existenţa, iar posteritatea n-a fost totdeauna corectă cu ei. Spunând lucrurile acestea mă gândesc în primul rând la Iuliu Maniu", a spus Filitti, membru de onoare al Academiei Române, în cuvântul de deschidere.

Georgeta Filitti a elogiat "ţinuta morală lipsită de tranzacţii" a lui Iuliu Maniu, care trebuie să devină "model".

"Iuliu Maniu este, mai mult valoros în sine, o dată în plus, este ca reper, ca model. Pentru că se întâmplă ceva îngrozitor în istoria noastră. Avem această capacitate nefericită de a ne distruge, de a ne demola valorile. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu el, pentru că e declarat duşman al poporului şi termină penibil în închisoarea de la Sighet. Ne-am fi aşteptat ca după 1989 lucrurile puţin să se redreseze. S-au redresat în sensul că cei care l-au condamnat ca ziarişti, ca purtători de cuvânt ai noii puteri în România să se transforme în mari guru ai societăţii româneşti încât imaginea lui Iuliu Maniu aş zice că îşi revine greu. Îşi revine anevoie şi pori de câte ori avem prilejul să citim ceva despre el cred că este o şansă", a mai spus istoricul.

Directorul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a prezentat o serie de documente care întregesc personalitatea lui Iuliu Maniu ca prim ministru, ori ca partener politic al lui Alexandru Vaida Voievod, care se regăsesc în colecţii din cadrul instituţiei pe care o conduce, precum Colecţia Saint-Georges, "foarte puţin accesate" de generaţiile contemporane de cercetători.

"În câteva zile, pe 15 februarie, cum ştiţi, vom celebra Ziua Lecturii. Este o sărbătoare anuală în lumea bibliotecilor şi voi da publicităţii lista cărţilor cele mai căutate de la Biblioteca Naţională a României, şi cărţi de ficţiune sau cărţi de nonficţiune publicaţiile cele mai cerute. Rezultatele sunt surprinzătoare, bineînţeles, dar pentru mine surpriza a fost să văd că multe din aceste fonduri istorice (...) sunt extrem de puţin cercetate de către generaţia mai tânără de la studenţi la doctoranzi. În schimb, una dintre cele mai active colecţii ale bibliotecii este cea a lucrărilor de doctorat. (...) Şi asta face ca, de Ziua Lecturii, unul dintre cele mai căutate sectoare ale Bibliotecii Naţionale nu are de-a face cu Iuliu Maniu sau cu Ionel Brătianu, ci are de-a face cu aceste teze de doctorat de oameni politici", a spus Cioroianu.

Istoricul a susţinut că unul dintre "cele mai neinspirate momente" ale carierei politice a lui Iuliu Maniu a fost absenţa acestuia de la ceremonia Încoronării de la Alba Iulia.

"Indubitabil, unul dintre cei mai mari oameni politici ai secolului trecut, înnobilat prin moartea sa în contextul cunoscut, Iuliu Maniu a fost, în egală măsură, un personaj suficient de complex încât să-i găsim 'orele astrale', dar şi, poate, momentele mai puţin inspirate. Politica fiind totdeauna o cursă pe termen lung, sfârşitul, repet, nobil, e pus, inevitabil, în balanţă de întreaga carieră precedentă. Bunăoară eu consider, ca să fiu foarte direct, că unul dintre cele mai neinspirate momente ale îndelungatei sale cariere politice, (...) a fost cel legat de Încoronarea de la Alba Iulia, cel legat de Constituţia din 1923 şi, în linii mari, legat de imposibilitatea sa de a se insera într-un peisaj politic bucureştean după Primul Război Mondial", a arătat Cioroianu.

În cadrul evenimentului, organizat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, personalitatea lui Iuliu Maniu, om politic, membru de onoare al Academiei Române, a fost elogiată de directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Florin Abraham, care a susţinut conferinţa "Iuliu Maniu şi Marile Puteri" şi de preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii,Constantin Buchet, care a prezentat comunicarea "Iuliu Maniu în dosarele poliţiei politice".

Un portret moral al lui Iuliu Maniu a făcut Episcopul de Bucureşti al Bisericii Române Unite cu Roma, Mihai Frăţilă, în conferinţa "Iuliu Maniu şi morala patriotismului", iar Cristina Popescu, Director general al Romfilatelia, a lansat produsul filatelic "Iuliu Maniu, 150 de ani de la naştere".

Recunoscut drept unul dintre reperele morale şi politice ale României, Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873 - d. 5 februarie 1953) a avut un rol însemnat în realizarea Marii Uniri, ulterior pentru modernizarea şi democratizarea statului român. La 80 de ani, în 5 februarie 1953, cel denumit şi "Sfinxul de la Bădăcin", a decedat în penitenciarul Sighet, fiind lăsat să moară de regimul comunist prin înfometare şi lipsirea de îngrijire medicală. Înmormântat în secret în Cimitirul săracilor din Sighet, rămăşiţele marelui om de stat nu au fost descoperite şi identificate cu certitudine până în prezent. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO